„Atragerea fondurilor europene s-a transformat dintr-o necunoscută în principalul motor de dezvoltare a orașului“, spune edilul Chițac, iar astfel, continuă acesta, „improvizațiile și reparațiile anuale au fost înlocuite de uriașe proiecte de infrastructură“. Primarul spune că, în prezent, sunt în execuție 40 de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, a căror valoare este de circa 3,5 miliarde de lei. „Cu toate că beneficiem de fonduri europene nerambursabile considerabile, pentru finalizarea acestor obiective de investiții este necesară asigurarea contribuției proprii (pentru susținerea cheltuielilor neeligibile și a ajustărilor de preț care sunt impredictibile pentru că depind de inflație), suma necesară din bugetul local fiind de aproximativ 1,3 miliarde de lei“, a explicat primarul Chițac. Edilul spune că sunt trei scenarii pentru a face rost de bani în acest an: Despre a treia variantă, edilul spune că, în opinia sa, este „cea mai rațională dintre toate“. „Vindem din activele orașului. Renunțăm la acele terenuri și clădiri pe care nu le putem valorifica. Renunțăm la spații care nu pot produce plus valoare pentru Constanța și pentru constănțeni. Le vindem 100% transparent, prin licitație publică. Perfect legal, normal și practic“, a explicat primarul Vergil Chițac. Redăm, în continuare, mesajul complet al primarului Vergil Chițac, publicat pe pagina sa de Facebook, ce include și un „mic studiu de caz“ cu privire la varianta vânzării imobilelor: „Reparăm, modernizăm, dezvoltăm Constanța cu bani europeni Nu ne permitem să ne oprim. Trebuie să continuăm! Apel la rațiune pentru Consiliul Local, presă și întreaga societate civilă Nu îmi face plăcere să public acest text în plin sezon estival, după o perioadă și așa prea încărcată și prea tensionată în întreaga societate. Dar lucrurile trebuie lămurite direct, fără menajamente, pentru că în joc se află viitorul orașului nostru. Să vă explic: Din 2020 încoace, la Constanța se face o cu totul altfel de administrație decât până atunci. Atragerea fondurilor europene s-a transformat dintr-o necunoscută în principalul motor de dezvoltare a orașului. Improvizațiile și reparațiile anuale au fost înlocuite de uriașe proiecte de infrastructură: Ca să vă faceți o idee și mai clară, în prezent Primăria are în execuție 40 de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, în valoare totală de aproximativ 3,5 miliarde de lei: Totodată, am finalizat un număr de 19 proiecte din fonduri europene, cu o valoare totală de circa 750 milioane de lei (modernizarea bulevardelor principale, reabilitarea a 10 unități de învățământ, construirea spitalului modular, achiziția a 41 de autobuze electrice etc.). Pentru acestea am contribuit din bugetul local cu aproximativ 190 milioane de lei. Putem include în această discuție și proiectele finanțate din bugetul de stat prin Compania Națională de Investiții cum sunt Cazinoul unde contribuția noastră a fost de 25 milioane de lei și stadionul Gheorghe Hagi unde va trebui să plătim cel puțin 70 milioane lei sau sala Polivalentă unde și acolo sumele sunt importante. Proiectele majore, indiferent de natura lor (infrastructură, educație, sport, spații verzi, sănătate etc.), sunt finanțate de programe europene cu reguli foarte stricte de eligibilitate. De obicei, acestea acoperă costurile directe și esențiale ale proiectelor, dar lasă o parte din responsabilitatea financiară pe umerii beneficiarului. În cazul nostru, Primăria și, implicit, buget local. Cu toate că beneficiem de fonduri europene nerambursabile considerabile, pentru finalizarea acestor obiective de investiții este necesară asigurarea contribuției proprii (pentru susținerea cheltuielilor neeligibile și a ajustărilor de preț care sunt impredictibile pentru că depind de inflație), suma necesară din bugetul local fiind de aproximativ 1,3 miliarde de lei. Sunt bani mulți? Cu siguranță că sunt. Este un preț pe care Constanța merită să-l plătească? Și în acest caz, răspunsul meu este ferm: DA! Pentru că, fără acești bani, orașul nostru s-ar fi aflat și acum în situația din 2019: cu școli și spitale vechi și insalubre, cu o rețea de termoficare care ar fi stat să crape, cu autobuze vechi, cu parcuri în paragină, cu una dintre cele mai scumpe gigacalorii din țară și așa mai departe. Unde este riscul? În acest moment, avem nevoie de bani pentru a putea continua toate aceste mega investiții în modernizarea orașului nostru. Bani de care trebuie să facem rost în acest an. Sunt trei scenarii posibile prin care putem face asta: A) Scădem și mai mult cheltuielile de funcționare ale orașului cu diminuarea echivalentă a calității serviciilor publice; B) Ne împrumutăm și/sau mărim taxele locale; C) Vindem din activele nefolositoare orașului. Prima variantă presupune să facem lucrări de mântuială și mai ieftine. O exclud din start, din motive evidente: ne-am întoarce de unde am plecat: în epoca peticelilor. Ar fi păcat să anulăm tot ce am început să construim în Constanța. Varianta B, susținută de anumiți consilieri locali și de mai multe voci din spațiul public, ar însemna să mutăm întreaga sarcină pe umerii populației, și așa greu încercată de criza care bate la ușă. Cu cât ne împrumutăm mai mult, cu atât ne îngreunăm mai tare viitorul, mai ales în condiții de constrângeri bugetare și inflație imprevizibilă. Și ajungem la varianta C, în opinia mea cea mai rațională dintre toate. Vindem din activele orașului. Renunțăm la acele terenuri și clădiri pe care nu le putem valorifica. Renunțăm la spații care nu pot produce plus valoare pentru Constanța și pentru constănțeni. Le vindem 100% transparent, prin licitație publică. Perfect legal, normal și practic. Mic studiu de caz Vă prezint, pe scurt, un caz concret. Este vorba despre situația doamnei Letiția Percsi, care, în 2003, a concesionat un teren pentru o perioadă de 49 de ani. Domnia sa ne transmite următoarele: „Sunt titularul unui contract de concesiune încheiat în anul 2003, în urma unei licitații publice, pe o durată de 49 de ani. Conform acestui contract, achit anual o redevență de 500 USD, ceea ce înseamnă că, pe întreaga durată a concesiunii, Primăria ar încasa suma totală de 24.500 USD. (…) Solicit cumpărarea terenului la un preț corect, stabilit pe baza valorii de piață – nu solicit prin urmare un preț preferențial. Urmăresc doar parcurgerea legală a procedurii de vânzare. Am observat o opoziție partială din partea unora dintre membrii Consiliului, motiv pentru care vă adresez această solicitare într‐un mod direct și sincer: vânzarea terenului la valoarea de piață (conform evaluărilor disponibile pe site‐ul Primăriei, între 550–650 euro/mp) ar aduce venituri directe de aproximativ 250.000 euro la bugetul local – o sumă net superioară redevenței anuale actuale. Mai mult, conform bazei de date a Primăriei, prețul de inventar al terenului este de aproximativ 900.000 lei, ceea ce reprezintă doar jumătate din valoarea care ar putea fi obținută printr‐o vânzare directă către concesionar. Consider că dezvoltarea durabilă și estetică a municipiului are nevoie de o bază financiară solidă, dar și de oameni care înțeleg acest principiu și contribuie activ, așa cum am făcut și eu“ Așadar, un teren concesionat în anul 2003, pentru care Primăria Constanța primește 500 de dolari pe an (24.500 dolari în total), poate fi vândut acum pentru aproximativ 250.000 dolari, adică de 10 ori mai mult! Iar cazuri precum cel al doamnei Percsi sunt multiple. Înseamnă asta că „vindem patrimoniul Constanței”? Nicidecum. Nimic mai fals, mai alarmist și mai manipulator. Propunerile de active pentru a fi oferite spre vânzare nu sunt nici clădiri cu valoare istorică, nici terenuri utile comunității. Sunt terenuri și clădiri diverse, în toate zonele orașului, pe care Primăria nu le poate valorifica în interesul comunității. Le păstrăm și întrerupem marile investiții din oraș, sau renunțăm la acestea și continuăm modernizarea școlilor, spitalelor, parcurilor cu bani europeni? Din păcate, pentru a nu știu câta oară o spun, sunt foarte mulți oameni care vor răul Constanței și încearcă să denatureze și să deturneze o discuție capitală pentru oraș. Înțeleg jocul de-a opoziția și dorința de a capitaliza politic până la un punct, însă. Când „marii” formatori de opinie sunt oameni care până mai ieri și-au demonstrat inutilitatea și nepriceperea prin birourile Primăriei, când cei care se războiesc cel mai tare cu bunul simț ne dau lecții de administrație, când discursul public este confiscat de oameni care nu au construit și nu au administrat nimic în viața lor, atunci avem o mare problemă. Pentru că acei oameni, în micimea lor morală și profesională, se joacă cu direcția și viitorul unui oraș și a sute de mii de cetățeni. Pe această cale, fac apel la colegii din Consiliul Local Constanța să judece speța de mai sus rațional și cu gândul la viitorul orașului. Fac apel la instituțiile de presă, la societatea civilă și la toți constănțenii să lase, fie și numai pentru un moment, orgoliile deoparte și să privească cu limpezime în profunzimea problemei. Constanța se află într-un moment de cumpănă. Continuăm pe drumul marilor investiții, sau ne oprim și ne întoarcem de unde am plecat: pierdem banii europeni și marile proiecte de infrastructură și modernizare. Ședința Consiliului Local de mâine, 30 iunie, ne va oferi răspunsul. Am încredere în Constanța. Continuăm!“ Sursa info: Facebook.com Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: Primăria Constanța, precizări despre vânzarea terenului de pe strada Salonic: Imobilul nu poate fi valorificat la maxim