De asemenea, au mai fost arestați preventiv: Virgil Vlad, Stoica Viorica și Neagu Marinel, iar arest la domiciliu au primit Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Neagu Steluța. De menționat că judecătorii de la Curtea de Apel Constanța a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT față de Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, și Ștefan Bulgaru. Conform DIICOT, fiind audiați în calitate de suspect şi inculpat la data de 08.07.2025, Vlad Virgil, Stoian Viorica, Bulgaru Ştefan, Neagu Steluța și Gheorghe Petronela, nu au dorit să dea declarații. Tot potrivit procurorilor, „inculpații Deacu Vasile, Botezatu Joiţa, Neagu Marinel, Pascale Nicoleta, Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai şi Verdeş Mihaela Evelin, au dat declarații susținând că nu se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați“. Tot în referatul DIICOT se arată că din „verificările şi cercetările efectuate s-a stabilit că inculpata Stoica Florenta Lăcrămiora este plecată în străinătate fără a se pune stabili în mod concret țara în care se află“. „În ceea ce îi priveşte pe inculpații Mavroian George şi Bulgaru Camelia din investigațiile efectuate s-a stabilit faptul că aceştia se află în Anglia şi potrivit procesului verbal din data de 08.07.2025 încheiat de către organele de poliție a rezultat faptul că inculpatul Mavroian George a comunicat organelor de poliţie pe aplicația Facebook Messenger că va veni împreună cu concubina sa Bulgaru Camelia în România cât mai urgent posibil“, conform referatului. În referatul propunerii de arestare, procurorii DIICOT fac o serie de precizări introductive privind amploarea traficului de persoane (persoane vårstnice). „Într-o Românie a contrastelor în care zgârie norii se înalță alături de azile insalubre, o categorie de oameni rămâne tăcută şi invizibilă la marginea societății bătrânii noştri. Cei care au trudit, care au clădit, care au suferit şi iubit ţara ajung adesea la final de drum singuri, vulnerabili, în case vechi, cu inimi obosite şi speranţe stinse. Dar în liniştea acestor case se strecoară umbre, nu doar ale timpului care trece ci ale unor ameni care nu cunosc nici mila, nici ruşinea. Infractori organizați sau nu vânează aceste suflete fragile ca nişte prădători de noapte. Se insinuează în viețile lor sub masca bunăvoinței: le duc pâine, le vorbesc frumos, le promit sprijin. Dar în spatele acestor gesturi se ascunde o schemă diabolică: obținerea caselor bătrânilor prin falsuri, manipulare şi abuz emoţional. Casele – ultimul lor refugiu, amintirea unei vieți, o fotografie pe perete sau o ușă şcrâşnind în aceasi balama de zeci de ani – devin, prin acte măsluite, trofeul unei infracţiuni de trafic de persoane în forma sa cea mai perfidă: exploatarea vulnerabilităţii. Nu ne imaginăm, de obicei, bătrînii ca victime ale traficului de persoane. Termenul ne duce cu gândul la femei forțate să muncească sau să se prostitueze. Dar legea este clară : şi atunci când o persoană este recrutată, manipulată sau deposedată de bunuri prin abuz de vulnerabilitate avem de-a face cu trafic şi exploatare. Mai ales când aceste fapte sunt comise sistematic de grupuri organizate care vizează exact această categorie fragilă. Conform anchetatorilor, Forența Lăcrămioara Stoica este suspectată de constituirea unui grup infracțional organizat, uz de fals și spălare de bani. George Mavroian este bănuit de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de fals intelectual, uz de flas și spălare de bani. Asta în timp ce în sarcina Cameliei Bulgaru s-a reținut constituirea unui grup infracțional organizat, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual și spălare de bani. De asemenea, Vasile Deacu este suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcțonarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual și complicitate la spălare de bani. Asta în timp ce notarul Joița Botezatu este suspectată de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, dacă funcțonarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, abuz în serviciu și fals intelectual. „Din probele administrate în cauza a rezultat că, începând cu vara anului 2015, unul dintre inculpați (48 de ani) profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate le-a recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces). Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o coinculpată, au fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure. În cursul anului 2018, același inculpat a inițiat și constituit împreună cu alți doi inculpați (unul notar public și celălalt executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat, pentru diferite perioade de timp și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil. Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), a identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța. Pentru fiecare caz în parte, a fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-a urmărit și s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată. Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre inculpați au conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților. Această aparență a îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos. În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie au falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie au derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false. Prin aceste demersuri, s-a urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali. O asemenea situație a fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care a fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța. În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unui alt inculpat, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false ( ex: contracte de împrumut întocmite cu date nereale) . În acest mod, executorul judecătoresc își încălca în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării. Ulterior, după ce inculpații deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea erau vândute, unor cumpărători de bună credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire. În același scop anumiți membrii ai grupării de criminalitate organizată și-au pus la dispoziție conturile bancare în care au fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor. Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă. Astăzi, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța cu propunerea de arestare preventivă a 16 inculpați ( 3 dintre aceștia sustrăgându-se de la urmărirea penală), pentru o perioadă de 30 de zile. De asemenea, cu privire la o inculpată cu funcția de notar public, aflată într-o stare avansată de boală, nu au fost dispuse măsuri preventive, urmând a se solicita o expertiză medico-legală. Activitățile judiciare, în cauza denumită generic ”fabrica de moșteniri”, au fost realizate împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța. Cercetările au beneficiat de sprijinul specialiștilor din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul grupării Mobile de Jandarmi Constanța. Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție“. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și SURSE Dosarul Fabrica de moșteniri, în care a fost arestat executorul judecătoresc Vasile Deacu, merge la Înalta Curte! Decizia Curți de Apel Contestată FOTO VIDEO SURSE EXCLUSIV Fabrica de moșteniri. Procurorii cer arestarea executorului judecătoresc Vasile Deacu și a notarului Joița Botezatu. Instanța s-a retras pentru deliberări