Amintim că, în cauză, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au decis arestarea preventivă a mai multor persoane, printre acestea aflându-se executorul judecătoresc Vasile Deacu, din Constanța, iar notarul Joița Botezatu a fost plasată sub control judiciar. Ziarul Amprenta continuă demersul jurnalistic prin prezentarea în parte a acuzațiilor aduse fiecărui inculpat în parte, așa cum este consemnat în referatul DIICOT. În ediția de azi detaliem o parte din faptele reținute în sarcina lui Neagu Marinel, din Brăila, acesta fiind suspectat, potrivit DIICOT, de presupusa constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la infracţiunea de fals intelectual, (în legătură cu imobilul defunctului T.C.), uz de fals (în legătură cu imobilul defunctului T.C.), spălare de bani (în legătură cu imobilul defunctei P.A.), și spălare de bani, (în legătură cu imobilul defunctului T.C.) Conform procurorilor, „în cursul anului 2018, numiţii Vlad Virgil (persoană fără calitate specială), Stamule Daniela (notar public la data faptelor) şi Deacu Vasile (executor judecătoresc) ar fi inițiat şi ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior, pentru diferite perioade de timp, ar fi aderat şi numiții Botezatu Joița (Notar Public), Stoian Viorica, Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta, Stoiса Florența-Lăcrămioara, Neagu Marinel, Neagu Steluța și Mavroian George și care ar fi fost sprijinit de către numiții Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai și Bulgaru Ştefan“. Curtea de Apel Constanța În ancheta lor, cei de la DIICOT mai arată că presupusul grup ar fi „funcționat neîntrerupt până la data intervenției organelor judiciare (08.07.2025) și ar fi avut ca scop dobândirea prin mijloace frauduloase, respectiv prin comiterea infracțiunilor de fais intelectual, uz de fals, abuz în serviciu și spălarea banilor, a unor bunuri imobile aflate în proprietatea unor persoane vulnerabile, urmate de operațiuni menite să asigure introducerea în circuitul civil licit a acestor imobile. Tot în ancheta DIICOT se mai arată că „este mai mult decât evident că Neagu Marinel avea cunoștință de întreaga activitate infracțională desfăşurată până la acest moment de către Vlad Virgil, cei doi făcând parte din acelaşi grup infracțional organizat, Neagu Marinel având rolul de a adjudeca imobilele executate fraudulos, doar pentru a le vinde ulterior, oferind astfel o aparență de bună credință întregii activități“. Reamintim că în acest dosar fost arestați preventiv de Curtea de Apel Constanța (prima instanță): Vasile Deacu (executor judecătoresc), Virgil Vlad, Viorica Stoian și Neagu Marinel. Arest la domiciliu au primit: Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Camelia Bulgaru și Neagu Steluța. În continuare, Curtea de Apel Constanța a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT față de Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, și Ștefan Bulgaru. Mai trebuie menționat că tot Curtea de Apel a decis luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica și George Mavroian. Hotărârea Curții de Apel Constanța a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Conform DIICOT, fiind audiați în calitate de suspect şi inculpat la data de 08.07.2025, Vlad Virgil, Stoian Viorica, Bulgaru Ştefan, Neagu Steluța și Gheorghe Petronela, nu au dorit să dea declarații. Tot potrivit procurorilor, „inculpații Deacu Vasile, Botezatu Joiţa, Neagu Marinel, Pascale Nicoleta, Moldovencei Valerica, Radu Vasilica, Iliescu Mihai şi Verdeş Mihaela Evelin, au dat declarații susținând că nu se fac vinovați de comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați“. Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă reprezintă etape și măsuri din cursul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatorului, activități care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și DIICOT acuză: fabrică de moșteniri, la Constanța! Episodul IV. INTERCEPTĂRI. Cazul președintelui de asociație: să-mi aduci chitanțele că le cere procurorul