Recent, Curtea de Apel Constanța a decis menținerea în arest preventiv a următorilor suspecți: Vasile Deacu, executor judecătoresc (foto), Marinel Neagu, Viorica Stoian dar și Vlad Virgil. Asta în timp ce în arest la domiciliu rămân, momentan, Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru. Potrivit surselor noastre, decizia Curții de Apel Constanța a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă, reprezintă etape şi măsuri în cursul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de vinovăţie. În referatul DIICOT prin intermediul căruia procurorii au solicitat și obținut menținerea celor mai sus precizați în stare de arest preventiv și în arest la domiciliu, procurorii susțin „din probele administrate în cauză rezultă că faptele comise de inculpații Vlad Virgil, Stoian Viorica, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Pascale Nicoleta, Verdeș Mihaela Evelin și Bulgaru Camelia prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de comitere a acestora“. Tot conform DIICOT, „activitatea grupului infracțional organizat prezintă un pericol social extrem de ridicat întrucât afectează direct cele mai vulnerabile categorii ale populației, respectiv persoane vârsnice fără nici o apărare“. În continuare, potrivit anchetatorilor, „acțiunile acestui grup infracțional nu sunt fapte izolate, ci reprezintă o activitate infracțională sistematică, planificată și coordonată în care fiecare membru avea un rol bine definit“. „Astfel inculpatul Vlad Virgil – singur sau cu sprijinul altor persoane – a identificat persoane vulnerabile prin prisma vârstei foarte înaintate și/sau a stării de sănătate precare, persoane care dețineau în proprietate imobile (garsoniere sau apartamente situate în mun. Constanța), după care, în fiecare situație în parte, a pus în aplicare un mecanism infracțional extrem de riguros, constând în crearea unui circuit complex de operațiuni juridice – fictive în marea lor majoritate – menite să asigure transferul dreptului de proprietate asupra respectivelor imobile de la persoanele îndreptățite a avea acest drept către persoane interpuse lui VLAD VIRGIL, membre ale grupului infracțional organizat“, conform referatului DIICOT. Procurorii mai arată în ancheta lor că victimele au fost „în mod deliberat alese în funcție de gradul de vulnerabilitate (persoane vârsnice și singure, fără sprijin familial, unele cu afecțiuni psihice sau neurologice) de către persoanele care au constituit și sprijinit grupul infracțional, respectiv Vlad Virgil, Stoian Viorica, Bulgaru Camelia, Pascale Nicoleta și Verdeș Mihaela Evelin, în scopul deposedării în mod fraudulos de bunurile mobile și imobile pe care le dețineau“. „Mai mult decât atât, unele dintre victime, respectiv P.M., A.C. și M.N., au fost ținute de către inculpatul Vlad Virgil (și de către inculpata Verdeș Mihaela Evelin cu privire la victima Pitulea Maria), într-o stare de aservire, în scopul exploatării acestora, prin lipsirea de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa/neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului persoanelor vulnerabile, prin lipsa îngrijirii și asigurarea igienei persoanelor ce nu are capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, în vederea obținerii unor sume de bani, însușite pe nedrept din pensia și ajutorul de deces, sume pe care le-a folosit în interes propriu“, potrivit DIICOT. Anchetatorii mai arată că „succesul acestui mecanism infracțional a fost posibil în măsură determinantă datorită apartenenței la grup a persoanelor care au avut calitatea de notar public, respectiv executor judecătoresc (Stamule Daniela, Botezatu Joița și Deacu Vasile) și care, prin prisma calităților deținute, au conferit actelor juridice încheiate în legătură cu imobilele vizate prezumția de legalitate necesară pentru ca acestea să poată fi opozabile atât între părți, cât și față de terți, dar, mai ales, să poată fi cu greu răsturnată în cadrul multiplelor procese civile“. „Astfel notarii publici Stamule Daniela și Botezatu Joița întocmeau sau autentificau acte false în ciuda indiciilor privind lipsa de discernământ sau consimțănântul real al proprietarilor, iar executorul judecătoresc, inculpatul Deacu Vasile facilita proceduri de executare silită în mod abuziv. Inculpații Vlad Virgil, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Bulgaru Ștefan, Stoian Viorica (interpuși, „cumpărători”, intermediari) au participat cu sprijinul notarilor publici și a executorului judecătoresc la ascunderea originii ilicite a bunurilor și introducerea în circuitul civil a imobilelor în scopul spălării banilor. Prezența unor funcționari publici cu statut special, notari publici și executor judecătoresc în structura grupului infracțional întărește gravitatea faptelor, făcând să dispară încrederea cetățenilor în sistemul de justiție“, conform referatului DIICOT. Rămâne de văzut care va fi decizia judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: VIDEO Iată cum a obținut DIICOT Constanța menținerea în arest a inculpaților din dosarul Fabrica de moșteniri: numai așa este înlăturată starea de pericol