Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel afirmă că acest dosar ar fi trebuit înaintat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, acțiune care nu s-ar fi concretizat. Mai mult decât atât, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel susțin că „în cuprinsul sesizării era indicată o altă persoană drept presupus făptuitor. „De asemenea, având în vedere faptul că Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel primise o informare cu privire la incidentul petrecut pe raza județului Constanța, la data de 09.04.2024, în aplicarea Ordinului nr. 15/2023, s-a trimis prim-procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti solicitarea expresă de a înainta acest dosar pentru preluare în temeiul art. 325 Cod proc.pen. Cu nerespectarea dispozițiilor obligatorii ale procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea, primprocurorul militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a refuzat transmiterea dosarului la acel moment“, se mai arată în informarea oficială a procurorilor. „Comunicat de presă! Faţă de informaţiile apărute în două publicaţii on-line privind dosarul penal privind pe comandantul Bazei Aeriene Mihail Kogalniceanu, pentru corecta informare a opiniei publice facem următoarele precizări: În contextul deficitului de personal cu care se confrunta Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, la data de 18.09.2023, procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a emis Ordinul nr. 15 prin care a stabilit preluarea tuturor dosarelor penale care au ca obiect fapte săvârşite de militari pe raza judeţelor Constanţa şi Tulcea. În temeiul acestui Ordin, prim-procurorul militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti are obligația de a trimite toate cauzele la parchetul ierarhic superior imediat după înregistrare, pentru a fi preluate. În aplicarea Ordinului nr. 15/2023 și pentru a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil și soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a preluat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București un număr de 207 dosare penale în anul 2023, 85 de dosare penale în anul 2024 și, respectiv 115 dosare în anul 2025. Sesizarea privind incidentul de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu a fost înregistrată ca dosar penal în luna aprilie 2024 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București. Acest dosar penal făcea parte din categoria cauzelor ce fac obiectul Ordinului nr. 15/2023, respectiv trebuia înaintat de îndată la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București în vederea preluării. Menționăm că în cuprinsul sesizării era indicată o altă persoană drept presupus făptuitor. De asemenea, având în vedere faptul că Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel primise o informare cu privire la incidentul petrecut pe raza județului Constanța, la data de 09.04.2024, în aplicarea Ordinului nr. 15/2023, s-a trimis prim-procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti solicitarea expresă de a înainta acest dosar pentru preluare în temeiul art. 325 Cod proc.pen. Cu nerespectarea dispozițiilor obligatorii ale procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea, primprocurorul militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a refuzat transmiterea dosarului la acel moment. Având în vedere datele expuse mai sus, considerăm că speculațiile din articolele de presă, cum că preluarea dosarului are ca scop ,,mai întâi tergiversarea cazului şi, într-un final, clasarea acestuia” sunt tendențiose, urmăresc inducerea în eroare a opiniei publice cu privire la scopul demersului judiciarși sunt de natură a afecta încrederea publicului în actul de justiţie. Cu acest prilej, reafirmăm angajamentul ferm de a combate orice conduită infracţională în rândul tuturor structurilor militare cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale“. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și FOTO VIDEO Comandantul Bazei 57 Aeriene, generalul Nicolae Crețu, audiat la Constanța într-un dosar de fals intelectual. Vezi aici ce a declarat