În tradiția populară, se spune că Dragobetele era întocmai fiul babei Dochia și era reprezentat ca un tânăr chipeș, voinic și extrem de iubăreț care influența în bine viața celor pe care îi întâlnea, scrie Libertatea. El ar fi fost zeul dragostei și al bunei dispoziții, fiind perceput ca un fecior frumos și iubăreț foc, care le făcea pe fete să-și piardă mințile. O altă legendă de ziua iubirii spune că Dragobete s-a numit inițial Dragomir, ce simboliza zeul iubirii. Pentru că nimeni nu știa cine este tatăl lui, se zvonea că ar fi fost zămislit chiar de Duhul Muntelui, în timpul împreunării cu Dochia, când acesta s-a transformat în ceață. La naștere, Dragobete a avut patru ursitoare, care i-au oferit daruri din cele mai alese. Prima ursitoare a fost Primăvara, care i-a oferit iubire. A doua a fost Vara, care i-a dăruit dulceața fructelor și căldura dragostei. A treia ursitoare a fost Toamna, care i-a dat un fluier pentru a înveseli oamenii cu cântecele lui, iar a patra a fost Iarna, care i-a dăruit o îmbrăcăminte albă, imaculată, cu sclipiri de diamante. Cu aceste daruri, Dragobete reușea să seducă fiecare fată care îi ieșea în cale, motiv pentru care a devenit un simbol al dragostei și al iubirii. Dragobete a fost transformat de Baba Dochia, într-o plantă numită Năvalnic, plantă care renaște primăvara în toate poienile și care se folosește pentru descântece de dragoste și pentru tratarea rănilor, de unde și denumirea populară a sărbătorii de Dragobete – „Năvalnicul”. Tradiții și obiceiuri de Dragobete: FOTO: Freepik Citește și: Mâine este Lăsata secului de carne pentru Postul Mare. Duminica Înfricoșătoarei Judecăți deschide Săptămâna albă