Conform portalului instanțelor de judecată, printre cei deferiți justiției se află Sunai Cadîr, șeful Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, Oprea Marius, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, dar și Petcu Dorel – Emanuel, fost lucrător vamal, în cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, în prezent suspendat din funcție și angajat al unei societății ce oferă servicii portuare. În finalul Camerei preliminare, Tribunalul Constanța ar putea dispune începerea procesului, însă poate să retrimită dosarul procurorilor DNA în vederea refacerii ori completării urmăririi penale. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Constanța, iar potrivit portalului instanțelor de judecată cei trimiși în judecată sunt: Oprea Marius, Petcu Dorel Emanuel, Cadîr Sunai, Stoica Mihai, Gheorghe Eduard Cristinel, Oprea Bogdan George, Milea Adrian, Cadîr Suat“. De menționat că oricare va fi decizia Tribunalului Constanța, aceasta va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța. Tot în referire cu acest dosar, DNA Constanța ar fi încheiat, potrivit surselor noastre, și 14 acorduri de recunoaștere a vinovăției: opt cu comisionari vamali și șase cu vameși. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Potrivit unor surse apropiate cazului, în dosar, DNA ar fi reținut că la nivelul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, în cursul anului 2024, ar fi fost inițiat și constituit un presupus grup infracțional organizat aparent cu scopul obținerii unor sume importante de bani aparent cu titlu de mită de către inspectorii vamali de la importatorii de mărfuri, prin intermediul comisionarilor vamali. Potrivit surselor noastre, presupusul scop al constituirii acestui grup ar fi fost crearea unui presupus sistem unic de colectare a „mitei la nivelul Biroulul Vamal de frontieră, mită ce a fost ulterior împărțită inspectorilor vamali și unor persoane neidentificate“, după cum se arată și în ancheta celor de la DNA. Procurorii de la Anticorupție mai spun, conform surselor noastre, că pentru a-i putea determina pe importatori să remită sume de bani aparent cu titlu de mită, unui inspector vamal i-ar fi fost atribuită atribuția de serviciu de „decizie de control“ și ar fi fost desemnat să coordoneze procesul de vămuire de la nivelulul subsectorului containere și subsectorului tranzite. Prin aceste atribuții, inspectorul vamal ar fi putut influența procesul de vămuire, respectiv să se realizeze într-un timp mai lung sau mai scurt, ocazie cu care ar fi determinat importatorii să remită, aparent, prin intermediul comisionarilor vamali sume de bani în vederea urgentării formalităților vamale. Tot în ancheta DNA se mai arată, potrivit surselor noastre, că presupusa mită ar fi fost remisă de către comisionarii vamali pentru declarațiile vamale ce erau finalizate cu o săptămână în urmă, iar comisionarii vamali remiteau sumele de bani în biroul unui inspector vamal de regulă în zilele de luni, marți și miercuri, banii fiind introduși într-un sertar al unui obiect de mobilier, alături de un înscris pe care erau consemnate detalii cu privire obiectul mitei, după cum arată anchetatorii. La scurt timp, după ce un comisionar introducea banii în sertar, spun procurorii DNA, venea un inspector vamal, care se afla prin port, și ar fi ridicat din sertar sumele de bani. Astfel, dacă într-o zi mai mulți comisionari vamali introduceau sume de bani în acel sertar, spun anchetatorii, inspectorul venea de fiecare dată să ridice aceste sume de bani. Tot potrivit DNA, sumele pretinse și remise aparent cu titlu de mită variau în funcție de mărfuri și naționalitatea importatorilor, acestea fiind cuprinse între 100 și 700 dolari pe container cu mărfuri de vămuit. Dosarul a fost instrumentat de Mihai Stanciu, șeful delegat al DNA Constanța, și trimis spre soluționare Tribunalului Constanța. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: OFICIAL: Procurorul Vasile Abagiu, noul șef al DNA Constanța! Iată de când DNA, flagrant în Portul Agigea! Mai multe persoane trimise în judecată. Printre inculpați, Sunai Cadîr, șeful Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud