Pe scurt, în actul de sesizare s-a reținut, în esență, că la data de 27.08.2023, în jurul orei 17.50, în timp ce se afla în restaurantul situat pe plaja Azimuth din Năvodari, pe fondul unui conflict spontan, folosind un obiect tăietor-înțepător tip cuțit, inculpatul ar fi agresat un alt bărbat, lovindu-l la nivelul capului și al brațului stâng. Cu ocazia agresiunii a fost tulburată ordinea și liniștea publică, mai spun procurorii. Dosarul a fost soluționat în primă instanță de Judecătoria Constanța, care i-a aplicat lui Dan Soare un an și trei luni de închisoare cu suspendare, pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Decizia Judecătoriei Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță care a decis executarea pedepsei de 1 an şi 3 luni închisoare în regim de detenţie. În motivarea deciziei, Curtea de Apel Constanța reține, printre altele, că „faptele comise de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol, în condițiile în care, în plin sezon estival, în timp ce se afla în restaurantul situat pe plaja Azimuth din Năvodari, pe fondul unui conflict spontan, folosind un obiect tăietor-înţepător tip cuţit, inculpatul l-a agresat pe (…), lovindu-l la nivelul capului şi al braţului stâng, prin toate acestea provocând și tulburarea ordinii și liniștii publice în zonă“. „Astfel“, mai spun judecătorii, „inculpatul a iniţiat un conflict spontan cu o altă persoană, din cauza unui loc de parcare, acţionând în mod disproporţionat şi agresiv faţă de cealaltă persoană, folosind şi un obiect tăietor-înţepător, producând idignare şi teamă martorilor prezenţi la faţa locului“. În ceea ce privește conduita procesuală a lui Dan Soare, Curtea de Apel observă că acesta, în cursul urmăririi penale, s-ar fi prevalat de dreptul de a nu face declaraţii, iar în cursul judecăţii, ar fi depus o declaraţie notarială prin care ar fi recunoscut săvârşirea faptelor. „Referitor la antecedentele penale ale inculpatului, se constată că acesta este cunoscut cu antecedente penale, însă nu atrag vreo formă de pluralitate juridică. Ținând seama de toate aceste aspecte ce caracterizează faptele comise, persoana inculpatului și conduita procesuală, Curtea reține că se impune menținerea pedepselor aplicate de prima instanță, pentru a asigura realizarea scopului și funcțiilor pedepsei, asigurând impunerea unei regim sancționator corespunzător gravității faptelor comise. Trebuie ținut seama și de proliferarea acestui gen de infracțiuni, așa încât reacția organelor judiciare și stabilirea regimului sancționator apt să descurajeze astfel de conduite se impune a fi ferme“, conform motivării Curții de Apel Constanța. Instanța de apel mai reține în motivare că „pedeapsele aplicate inculpatului sunt corect dozate și sunt prevăzute de lege pentru infracțiunile de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, respectiv 1 an închisoare şi 9 luni închisoare, orientate spre mediul limitelor de pedeapsă, astfel că prima instanță a manifestat suficientă clemență față de inculpat. În acest context, împrejurările cauzei, dar și conduita procesuală a inculpatului, nu justifică diminuarea cuantumului pedepselor aplicate“. În continuare, cu privire la modalitatea de executare, Curtea de Apel, contrar aprecierii primei instanţe, apreciază că se impune executarea pedepsei rezultante de 1 an şi 3 luni închisoare, în regim de detenţie. În acest sens, Curtea are în vedere că „natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite de inculpat, precum şi de faptul că acesta s-a sustras de la urmărire penală“. „Astfel, după săvârşirea faptelor, organele de cercetare penală l-au căutat pe inculpat la clădirea (…), unde acesta deţine un apartament şi la domiciliul său (…), acesta nu a fost găsit, fiind dat în consemn. Ulterior, organele de cercetare penală au obţinut numerele de telefon ale inculpatului şi ale soţiei acestuia, ocazie cu care inculpatul a precizat că se va prezenta în cel mai scurt timp la sediul Poliţiei Oraşului Năvodari, lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, abia după ce a fost formulată o propunere de arestare preventivă în lipsă, inculpatul s-a prezentat la poliţie, unde a fost reţinut şi apoi prezentat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Constanţa. Mai mult decât atât, inculpatul nu s-a prezentat în faţa instanţei de fond, anexând la dosarul cauzei o declaraţie notarială prin care a solicitat judecarea cauzei în procedură simplificată. În atare situaţie, Curtea apreciază că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 91 alin. 3 lit. c Cod penal astfel încât, se impune executarea efectivă a pedepsei rezultante de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului“, se mai arată în motivarea Curții de Apel Constanța. Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro Sursa foto: Facebook Precizăm că, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanţa de judecată nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și SURSE EXCLUSIV Iată de ce a fost trimis în judecată dr. Ionuț Cealera, fostul manager al SAJ Constanța