Și asta pentru că decizia de zilele trecute luată, potrivit datelor noastre, de judecătoarea Ioana Bogdan, de la Curtea de Apel Constanța, prin care au fost menținute măsurile preventive dispuse în cauză, a fost contestată la instanța superioară, respectiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cauză, potrivit deciziei Curții de Apel Constanța, în arest preventiv vor rămâne, cel puțin până la o eventuală decizie a Înaltei Curți în contestație, următorii: Vasile Deacu, executor judecătoresc (foto), Marinel Neagu, Viorica Stoian dar și Vlad Virgil. Asta în timp ce în arest la domiciliu rămân, momentan, Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru. În referatul DIICOT prin intermediul căruia procurorii au solicitat și obținut menținerea celor mai sus precizați în stare de arest preventiv și în arest la domiciliu, procurorii susțin că „privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru a-i împiedica pe aceștia să săvârşească alte infracțiuni, dar mai ales pentru că, în raport de datele concrete ale speței“. „Având în vedere că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații Vlad Virgil, Stoian Viorica, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Pascale Nicoleta, Verdeș Mihaela Evelin și Bulgaru Camelia au săvârşit infracțiunile pentru care sunt cercetați, se impune prelungirea măsurii arestării preventive, respective a arestului la domiciliu faţă de aceștia. Privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru a-i împiedica pe aceștia să săvârşească alte infracțiuni, dar mai ales pentru că, în raport de datele concrete ale speței. Această măsură este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al prevenirii săvârşirii unor alte infracţiuni de către inculpați şi al preîntâmpinării unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere că nu există nicio cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale, precum şi că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpaților“, potrivit DIICOT. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: Chestorul Mototolea rămâne șeful IPJ Constanța: sunt mulțumit de cele realizate până în prezent