O analiză realizată de PressOne a scos la iveală că 56,68% din teza de doctorat a lui Radu Marinescu, intitulată „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil”, conține text copiat din alte lucrări. Această revizuire arată că 140 din cele 247 de pagini sunt plagiate.
👉 Detalii despre plagiat și sursele utilizate
Conform investigației efectuate de jurnalista Emilia Șercan, cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din trei lucrări de specialitate. În anumite cazuri, fragmentele preluate se întind pe până la 25 de pagini consecutive, utilizând o tehnică comună în tezele de doctorat ale unor demnitari români: copierea integrală a textului, fără ghilimele și fără menționarea autorului.
Dintre paginile plagiate, 62 provin din volumul „Înscrisurile. Mijloace de probă în procesul civil”, publicat în 1998 la Editura All, autor Florea Măgureanu, carte care nu este menționată în teză sau bibliografie. Alte 26 de pagini sunt extrase din lucrarea „Probele în procesul civil” de Maria Fodor, apărută în 2006 la Editura Universul Juridic, inclusiv note de subsol. De asemenea, 53 de pagini sunt din volumul „Probele în procesul civil”, publicat în 1996 la Editura AnkaRom, de Radu Dumitru și Dan Tudurache, lucrare care nu este citată în teză.
👉 Reacția lui Radu Marinescu
Într-o declarație pentru PressOne, Radu Marinescu a negat acuzațiile de plagiat, afirmând: „Eu nu consider că am plagiat”, și a invocat contextul normativ existent în momentul redactării tezei. Totuși, analiza arată că, în 2009, plagiatul era deja clasificat ca formă de fraudă academică, conform reglementărilor universitare și legii.
PressOne subliniază că argumentul referitor la „lipsa normelor” este eronat, precizând că regulile de atunci impuneau marcarea clară a textelor preluate din alte lucrări prin ghilimele și citarea autorilor.
