Luna decembrie aduce cu sine o serie de obiceiuri și sărbători românești ce marchează apropierea Crăciunului, prin colinde și preparate tradiționale, dar și prin gesturi simbolice cu semnificații vechi. Potrivit %source%, aceste tradiţii variază în funcţie de regiune, însă toate păstrează spiritul ospitalității și al credinței în belşug și sănătate.
👉 Colindatul și masa tradițională de Ajun
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Crăciun este colindatul, iar în seara de Ajun, copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea lui Iisus Hristos. Ei cântă cântece precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare” și primesc drept răsplată mere, nuci, colaci, dulciuri sau bani, ceea ce reprezintă un semn al ospitalităţii și al belșugului.
Masa de Ajun este preparată cu atenție în multe zone, fiind încă de post și cuprinzând mâncăruri tradiționale precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte. Această masă este considerată aducătoare de noroc și sănătate pentru anul care urmează. De asemenea, se prepară turtele numite și „scutecele Domnului”, simbolizând legătura cu nașterea Mântuitorului și presărate cu apă călduță, zahăr pisat, nucă sau semințe de cânepă, după vechi obiceiuri.
👉 Particularitățile regionale ale obiceiurilor de Crăciun
În Moldova, Transilvania, Banat, Oltenia și Dobrogea, tradițiile de Crăciun capătă particularități locale, pe lângă cele generale. De pildă, în Bucovina, femeile ascund fusele de la furca de tors și folosesc pietre în cuptor pentru a ține șerpii departe. Colindătorii din Maramureș se organizează în ceate pentru a duce „Steaua” și „Capra” pe ulițe, iar „Viflaimul” este o piesă de teatru populară care reconstituie apariția magilor și păstorilor.
În Alba, satul Limba păstrează obiceiul „Pițăratului”, un colac făcut din aluatul de la pâine sau cozonaci. În Banat, sârbii aprind în noaptea de Crăciun trunchiul verde numit „badnajak”, iar în Apuseni are loc „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor”, când tinerii interacționează cu măști ce simbolizează duhurile pădurii.
În Oltenia, se exersează obiceiul „scormonitul în foc” în Ajun, iar „Steaua” răsună în cadrul colindelor cântate în cete organizate. Dobrogea aduce un farmec deosebit cu „Struțul”, varianta locală a „Caprei”, iar colindătorii „moșoi” poartă măști colorate care reprezintă spiritul strămoșilor ce alungă răul și vestesc un an prosper și liniștit.
👉 Pregătiri și simboluri în ajunul Crăciunului
Curățenia casei este o parte importantă a pregătirilor, fiind asociată cu reînnoirea și speranța. Totuși, există și superstiții, cum ar fi interdicția de a mătura în Ajun în unele zone, pentru a nu aduce ghinion. Împodobirea bradului, realizată în seara de 24 decembrie cu globuri, beteală și lumini, reprezintă un simbol al vieții și bucuriei. O tradiție aparte cere ca bradul să fie împodobit cu un săculeț cu boabe de fasole albă, simbolizând puritatea sufletului.
În anumite gospodării, busuiocul, maghiranul și bumbișorul sunt plantele folosite pentru decorare, ele aducând noroc și fiind încărcate de semnificații spirituale. În același timp, femeile nemăritate pot încerca să-și vadă ursitorul, lăsând pe prispa casei o parte din toate felurile de mâncare. Astfel, obiceiurile de Crăciun continuă să fie respectate cu un profund simț al legăturii între vechiul și noul an.
