„Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar. Deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe ale perioadei următoare. Anul trecut, România a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, al doilea cel mai mare din ultimii 30 de ani, după cel din 2010”, a spus Bolojan. Acesta a atras atenția că statul român funcționează într-un dezechilibru profund. „Din 100 de lei încasați din taxe, am cheltuit 132 de lei. Cei 32 de lei în plus i-am împrumutat. Gândiți-vă cât ar rezista o familie în acest mod. Apoi extrapolați la o țară întreagă.” Potrivit premierului desemnat, dacă nu sunt luate măsuri urgente, România riscă să intre într-o criză similară cu cea traversată de Grecia în 2009. „Am avea o depreciere severă a cursului, pierderea accesului la fonduri europene, imposibilitatea de a mai plăti salarii și pensii. Ne-am degrada ratingul suveran, nu am mai fi recomandați pentru investiții. România nu trebuie să ajungă într-o astfel de situație.” Ilie Bolojan a subliniat că deși ideal ar fi ca ajustarea să se facă exclusiv prin reducerea cheltuielilor statului, acest lucru este „practic imposibil” în contextul actual. „Avem venituri printre cele mai mici din PIB la nivel european. La aproape toate taxele, România se află în jumătatea de jos a clasamentului. Evaziunea fiscală este uriașă, iar fraudarea fondurilor publice este un fenomen care alimentează neîncrederea cetățenilor în stat.” Premierul desemnat a punctat și problema aparatului bugetar supradimensionat. „Cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ne putem permite. Sunt mai mari cu 10% față de media Uniunii Europene. Avem un număr de angajați în sistemul public mai mare decât numărul celor care lucrează în economia reală.” Pe acest fond, noul guvern pregătește un pachet fiscal care să corecteze rapid dezechilibrele. „Nu mai putem aștepta. Este ceasul al 11-lea. Dacă vom continua să amânăm, riscăm să ajungem cu spatele la zid, în incapacitate de plată”, a conchis Bolojan. Al treilea pachet, preconizat pentru sfârșitul lunii august, va aduce în prim-plan prioritizarea investițiilor publice, cu accent pe eficiență și randament economic. Premierul desemnat Ilie Bolojan a explicat că România nu-și mai poate permite să cheltuie fără o analiză serioasă a impactului economic și social al fiecărei investiții. Fondurile publice trebuie direcționate către proiecte care generează creștere pe termen lung, locuri de muncă și valoare adăugată pentru comunități. Potrivit acestuia, reformele vor fi etapizate, tocmai pentru a fi digerabile economic și suportabile social. Guvernul va lucra în paralel cu organismele internaționale și cu Comisia Europeană pentru a calibra pachetul de măsuri în raport cu angajamentele asumate de România. Bolojan a insistat că întreaga strategie are un obiectiv clar: readucerea României pe o traiectorie de sustenabilitate financiară, evitând un colaps de încredere sau o escaladare a costurilor de finanțare. „Dacă pierdem încrederea piețelor, riscăm ca împrumuturile să devină inaccesibile sau împovărătoare. Nu putem să trăim pe datorie la nesfârșit. Este momentul în care trebuie să spunem lucrurilor pe nume și să acționăm cu responsabilitate”, a subliniat premierul desemnat. În final, Bolojan a făcut apel la solidaritate și realism: „Reforma nu înseamnă doar reduceri sau impozite, ci o corecție a ceea ce s-a acumulat în ani de inconsecvență. Dacă vom avea curajul să facem acum ce trebuie, vom pune România pe o fundație solidă pentru următorii 10-20 de ani. Dacă vom ezita, costurile vor fi incomparabil mai mari și, cel mai grav, vom pierde încrederea generațiilor tinere.” Executivul condus de premierul desemnat Ilie Bolojan intenționează să își asume răspunderea în Parlament, chiar în această lună, pentru un pachet legislativ de amploare care vizează corectarea deficitului bugetar. Potrivit informațiilor oficiale, proiectul include creșteri semnificative de taxe, printre care modificări la nivelul TVA, accize și impozite pe cifra de afaceri în anumite sectoare. Una dintre cele mai importante schimbări vizează taxa pe valoarea adăugată. Cota generală de TVA ar urma să crească de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse vor fi unificate într-una singură, de 11%. Asta înseamnă că alimentele de bază, serviciile esențiale și alte produse care beneficiau anterior de o cotă de 5% sau 9% ar putea fi afectate de o majorare semnificativă a prețurilor. Totodată, guvernul are în vedere o dublare a impozitului pe cifra de afaceri pentru băncile comerciale, care ar urma să crească de la 2% la 4%. Măsura este justificată de autorități prin necesitatea colectării unor venituri suplimentare în contextul unui deficit bugetar care a atins, anul trecut, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Vor fi vizate și accizele, urmează scumpiri la carburanți, produse din tutun și alcool, în linie cu ajustările fiscale pe care guvernul le consideră „inevitabile” în contextul actual. De asemenea, pentru a evita o explozie a cheltuielilor bugetare, autoritățile analizează scenarii de plafonare sau etapizare a unor creșteri prevăzute anterior, inclusiv în domeniul pensiilor, până la stabilizarea macroeconomică.