Redactorii Ziarului Amprenta au consultat motivarea Curții de Apel Constanța (ce cuprinde aproape 300 de pagini), hotărâre prin intermediul căreia au fost dispuse măsurile preventive mai sus amintite. Conform documentului mai sus precizat, în referire la notarul Joița Botezatu, Curtea de Apel Constanța reține, printre altele, că „nu se impune luarea măsurii arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, în raport de natura și gravitatea redusă a acuzațiilor aduse“. Mai mult decât atât, Curtea de Apel Constanța a mai avut în vedere, la luarea deciziei, şi „circumstanţele sale personale, inculpata Botezatu Joita este în vârstă de 75 de ani, la primul conflict cu legea penală și are anumite afecțiuni de natură cardiacă“, astfel că judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că „luarea măsurii controlului judiciar, cu instituirea unor obligații în sarcina acesteia, pe parcursul desfăşurării urmăririi penale şi a judecăţii constituie o măsură preventivă alternativă arestării preventive suficientă, în scopul conştientizării consecințelor fapte“. În continuare, Ziarul Amprenta prezintă, în scop pur jurnalistic, câteva dintre ideile principale reținute de Curtea de Apel în motivarea deciziei care a cutremurat justiția din Constanța, pe scurt dosarul Fabrica de moșteniri. În motivare, instanța de apel reține că „în sistemul european de protecție a drepturilor omului, conceptul de libertate are două componente: primul este cel prevăzut în art. 5 din Convenţie care garantează libertatea şi siguranţa persoanei, acestea privind libertatea sa fizică şi anume dreptul oricărei persoane de a nu fi reţinută sau arestată în mod abuziv; cel de-al doilea privește restricțiile la libertatea de circulaţie, care intră în domeniul de aplicare al art. 2 din Protocolul nr. 4 adițional la Convenţie“. „Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea cauza W c. Elveţiei, cauza Stasaitis c. Lituaniei), simpla presupunere rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele nu este suficientă, în lipsa şi a altor elemente care să demonstreze că există un interes public real mai puternic, care prevalează faţă de regula generală a cercetării în stare de libertate. Orice măsură privativă sau restrictivă de libertate trebuie particularizată, în raport cu împrejurările cauzei, complexitatea activităţii de urmărire penală şi persoana celui bănuit de comiterea unei infracţiuni, pentru ca aceasta să nu reprezinte un abuz din partea organului judiciar şi nicio abatere de la scopul prevăzut de lege“, conform motivării Curții de Apel Constanța. „Aşadar“, potrivit instanței de judecată, „în raport de împrejurările concrete de comitere a faptei, neîndeplinirea dispozițiilor legale în ceea ce priveşte victima A.C., dar şi cu prilejul încheierii înscrisurilor privind acceptarea succesiunii de către Marin Anghelina (fără a se produce alte consecințe juridice decât cele derivând din încheierea acestora), urmarea produsă, o atigere minimă adusă relațiilor sociale privitoare la desfăşurarea, conform dispozițiilor legale, a activităților specifice notarului public, consecințele și însemnătatea juridică a actelor încheiate de notarul public, ce poate fi denumit „un judecător al părților“, judecătorul de drepturi și libertăţi constată că nu se impune luarea măsurii arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, în raport de natura și gravitatea redusă a acuzațiilor aduse inculpatei Botezatu Joița“. În continuare, Curtea de Apel a mai avut în vedere „circumstanţele sale personale, inculpata Botezatu Joita este în vârstă de 75 de ani, la primul conflict cu legea penală și are anumite afecțiuni de natură cardiacă, astfel că judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că luarea măsurii controlului judiciar, cu instituirea unor obligații în sarcina acesteia, pe parcursul desfăşurării urmăririi penale şi a judecăţii constituie o măsură preventivă alternativă arestării preventive suficientă, în scopul conştientizării consecințelor faptei, al adoptării unui comportament conform normelor de conduită socială, dar și al preîntâmpinării comiterii de alte asemenea fapte, cunoscut fiind importanța, senificația și consecințele actelor notariale încheiate de şi între părți“. Așa cum arătam și în edițiile anterioare, în acest dosar fost arestați preventiv de Curtea de Apel Constanța (prima instanță): Vasile Deacu (executor judecătoresc), Virgil Vlad, Viorica Stoian și Neagu Marinel, iar arest la domiciliu au primit: Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Camelia Bulgaru și Neagu Steluța. De asemenea, Curtea de Apel Constanța a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT față de Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, și Ștefan Bulgaru. Tot Curtea de Apel a decis luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica și George Mavroian. Decizia Curții de Apel Constanța a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă reprezintă etape și măsuri din cursul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatorului, activități care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție. Sursa text: portal instanțe de judecată și motivare decizie Curte Apel Constanța. Sursa foto: pixabay Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și Iată de ce a fost arestat executorul judecătoresc Vasile Deacu: circumstanțele personale favorabile nu pot estompa sentimentul de insecuritate creat în cadrul colectivității umane