Acesta a evidențiat că nu a discutat recent cu ministrul Dezvoltării, Attila Cseke cu privire la acest subiect, dar a văzut ideile apărute public. El susține că nu pot fi schimbate mandatele în curs ale viceprimarilor, deoarece ar fi neconstituțional, iar orice decizie trebuie luată după încheierea actualului mandat. Asociația este favorabilă reducerii numărului de consilieri locali în viitor, în funcție de dimensiunea comunei. „Nu am vorbit cu ministrul Attila Cseke (Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România) în ultimele două săptămâni, dar am văzut și eu această propunere. Cred că pot exista și alte soluții mai sănătoase, cum este cea pe care noi am propus-o încă de anul trecut, privind reducerea numărului de consilieri locali. Un astfel de demers poate fi făcut doar după încheierea actualului mandat. Să întrerupi, în orice mod, mandatul unor viceprimari înainte de termen cred că este, în opinia mea, cel puțin neconstituțional. De aceea, nu pot exprima un punct de vedere până când nu văd mai mult decât o intenție exprimată în programul de guvernare. Așa cum știți, un program de guvernare este un angajament politic asumat de guvern în fața Parlamentului, dar nu are valoare normativă – nu este o lege, nu este o reglementare. Aștept să văd un proiect concret – fie că va fi o ordonanță de urgență sau o lege – pentru ca Asociația Comunelor din România să își poată exprima oficial punctul de vedere. Până atunci, nu pot, în numele Asociației, să emit o opinie legitimă. Cert este că, dacă va exista o astfel de propunere privind comasarea, Asociația nu o va susține. Putem, în schimb, susține reducerea numărului de consilieri locali începând cu următorul mandat. Gândiți-vă: o comună cu 200-300 de locuitori nu are nevoie de mai mult de trei consilieri. Am făcut calcule, pe care le-am publicat și pe site-ul Asociației Comunelor din România, care arată cât de subfinanțat este mediul rural. Există forme prin care putem eficientiza administrația publică locală. Reorganizarea administrativ-teritorială, despre care se vorbește des, trebuie să țină cont de Constituția României, de Carta Europeană a Autonomiei Locale și de Legea referendumului, pentru că astfel de decizii nu se pot lua fără referendum. Am avut deja două astfel de inițiative – la Oradea și la Buzău – și ambele au eșuat. Ce a însemnat asta? Bani publici cheltuiți inutil”, a explicat Emil Drăghici, președintele ACoR. Președintele ACoR a subliniat că reorganizarea trebuie să respecte Constituția, Carta Europeană a Autonomiei Locale și legea referendumului, menționând că referendumurile de comasare de la Oradea și Buzău au eșuat, ducând la risipă de bani publici. „Trebuie să înțelegem clar: este vorba de unități administrativ-teritoriale, nu de unități administrativ-locative. Nu se stabilește o comună în funcție de câți locuitori are, ci de suprafața pe care o administrează. În Franța, de exemplu, există șapte comune fără niciun locuitor. Atenție: fără niciun locuitor. Am fost în Spania, unde ne-am întâlnit cu vicepremierul responsabil de administrație publică. Și acolo ne-a întrebat cine și-ar permite să vină cu o propunere de comasare. Modelul francez presupune exercitarea atribuțiilor prin cooperare, iar noi am aplicat acest model cu succes încă din 2010. Spre exemplu, auditul public intern în cadrul Asociației Comunelor din România se face în regim de cooperare – în loc de zece auditori interni, folosim unul singur. Aceasta este o formă eficientă prin care comunele pot colabora și își pot îndeplini împreună atribuțiile administrației publice locale”, a adăugat Emil Drăghici, președintele ACoR. Citește și: LIVE FOTO VIDEO Florin Mitroi, Vergil Chițac și Simona Bucura Oprescu, prezenți la Conferința internațională organizată de Liga Femeilor primari ai comunelor din România