Contractul Climatic al municipiului Buzău, parte a inițiativei europene Misiunea M100 pentru atingerea neutralității climatice până în 2035, a fost anulat de o instanță locală. Proiectul, care includea utilizarea apei uzate în agricultură și energia regenerabilă, urmărea atragerea unei finanțări de 1 miliard de euro, conform informațiilor oferite de %source%. Decizia instanței a generat reacții contradictorii în rândul autorităților și societății civile.
👉 Argumentele contestatarilor și decizia instanței
Activistul de mediu Haritina Crăiță, care a contestat proiectul în instanță, argumentează că hotărârea consiliului local nu a fost însoțită de evaluări și avize de mediu necesare. Ea susține că, fiind o strategie ce implică și angajamente financiare, proiectul ar fi trebuit să respecte termene mai apropiate în raport cu directivele europene.
În plus, Crăiță atrage atenția asupra riscurilor concrete generate de unele componente ale proiectului, cum ar fi utilizarea apei uzate filtrate numai prin stuf, care poate contamina solul cu metale grele. Ea declară: „Am arătat instanţei la câteva dintre proiecte, mai ales la cel cu Iazul Morilor, canal de irigaţii, că au un risc pentru mediu”. Instanța a respins cererea de suspendare, dar a admis anularea hotărârii la fond.
👉 Reacția administrației locale și planurile de contestare
Primarul municipiului Constantin Toma a declarat că instituția pe care o conduce va face recurs la Curtea de Apel Ploieşti. El consideră decizia instanței „absolut incredibilă” și subliniază că proiectul face parte dintr-o viziune politică europeană susținută de 112 orașe pentru reducerea poluării.
Toma menționează că este inedit ca o astfel de hotărâre să fie anulată și transmite: „O să atacăm la Curtea de Apel Ploieşti, să vedem motivarea întâi. Este o chestie groaznică”. El reafirmă angajamentul administrației pentru proiecte ce vizează neutralitatea climatică și protejarea mediului în Buzău.
👉 Opinii diverse din cadrul dezbaterii publice
În luna septembrie 2025, dezbaterea publică privind proiectul a generat opinii divergente. Unele voci au exprimat suspiciuni față de rapiditatea implementării și implicarea tehnologiilor digitale în acest proces. O participantă ce s-a prezentat ca Raluca Andreea a arătat: „Nu mai credem în Moş Crăciun, nu mai credem în darnica UE... vedem clar lagărul digital care se construieşte”.
Ea a făcut referire la implicațiile componentei inteligente a proiectului, menționând utilizarea digitalizării pentru optimizarea consumului, dar și posibilele riscuri legate de recunoașterea facială și consumul energetic sporit. Această perspectivă a adăugat un nivel de dezbatere critică în cadrul discuțiilor locale.
