Update 19 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Vizita în România a reprezentanților comunității turco-tătare a debutat joi, 11 decembrie, cu întâlniri oficiale la ministere și Parlament. Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, și Ciprian Olinici, secretar de stat pentru Culte, s-au numărat printre cei care au primit delegația. Alături de oficiali au fost și deputații Silvia Claudia Mihalcea și Alexandru Mihai Ghigiu, precum și subsecretarul Dincer Geafer.
Însoțiți de președintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, deputatul Varol Amet și muftiul Muurat au efectuat o vizită la Ambasada Republicii Turcia din București. Această serie de întâlniri este parte a unei vizite importante pentru comunitatea tătară din țară.
Ziua de vineri și sâmbătă sunt dedicate unor evenimente culturale organizate la Constanța, unde delegația va fi prezentă la simpozion și spectacol în cadrul Sărbătorii Etniei Tătare. Manifestările sunt realizate în colaborare cu Primăria Constanța și Universitatea Ovidius, consolidând legăturile interetnice locale.
Potrivit ziarulamprenta.ro, aceste activități au scopul de a promova cultura și istoria tătarilor din România. „Simpozionul dedicat istoriei tătarilor, organizat de UDTTMR, Primăria Constanța și Universitatea Ovidius, oferă o platformă de dialog și celebrare a identității etniei tătare în România.”
Pe 16 și 18 decembrie 2025, începând cu ora 10.00, Teatrul pentru Copii și Tineret Căluțul de mare va pune în scenă piesa „O, ce veste minunată”. Textul este semnat de Sergiu Bucur, iar regia artistică este semnată de Gheorghe Balint.
La Muzeul de Artă Constanța, o expoziție reunește cărți poștale și timbre realizate manual de 20 de copii cu vârste între 4 și 14 ani. Lucrările sunt inspirate de tema iernii și evidențiază tehnici variate și imaginația tinerilor artiști.
Un nou volum aduce în prim-plan gastronomia tradițională a Dobrogei, reprezentând un exemplu de patrimoniu cultural imaterial din România. Aceasta reflectă o conviețuire îndelungată între șapte comunități etnice locale și o diversitate culturală remarcabilă.
Un monument funerar, datat în secolele IV–VI p.Chr., a fost cercetat în Constanța. Camera funerară și dromosul săpat în piatră, cu trepte de calcar, încă păstrează pereți din epoca romană târzie; resturile includ amfore, ceramică, sticlă și monede de bronz.