Update 15 ore în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Maria Popescu
Un nou volum aduce în prim-plan gastronomia tradițională a Dobrogei, reprezentând un exemplu de patrimoniu cultural imaterial din România. Aceasta reflectă o conviețuire îndelungată între șapte comunități etnice locale și o diversitate culturală remarcabilă.
Cartea cuprinde rețete tradiționale de la aromâni, greci, meglenoromâni, ruși lipoveni, tătari, turci și ucraineni, dar și descrieri ale experiențelor și practicilor culturale ale acestor grupuri. Proiectul este rezultatul colaborării dintre cercetători, comunități și instituții dedicate valorilor patrimoniale.
Volumul bilingv, intitulat „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg. Activitățile inițiate în cadrul proiectului vor fi prezentate de Oana Zaharia, managerul interimar al INP, și de cei implicați direct în inițiativă, printre care dr. Daniela Mihai și dr. Corina Mihăescu.
Proiectul și volumul său sunt relatate de ziarulamprenta.ro, care notează că această inițiativă contribuie semnificativ la documentarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial al Dobrogei, subliniind importanța diversității etnice și culturale pentru regiune.
Pe 16 și 18 decembrie 2025, începând cu ora 10.00, Teatrul pentru Copii și Tineret Căluțul de mare va pune în scenă piesa „O, ce veste minunată”. Textul este semnat de Sergiu Bucur, iar regia artistică este semnată de Gheorghe Balint.
La Muzeul de Artă Constanța, o expoziție reunește cărți poștale și timbre realizate manual de 20 de copii cu vârste între 4 și 14 ani. Lucrările sunt inspirate de tema iernii și evidențiază tehnici variate și imaginația tinerilor artiști.
Vizita în România a reprezentanților comunității turco-tătare a debutat joi, 11 decembrie, cu întâlniri oficiale la ministere și Parlament. Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, și Ciprian Olinici, secretar de stat pentru Culte, s-au numărat printre cei care au primit delegația.
Un monument funerar, datat în secolele IV–VI p.Chr., a fost cercetat în Constanța. Camera funerară și dromosul săpat în piatră, cu trepte de calcar, încă păstrează pereți din epoca romană târzie; resturile includ amfore, ceramică, sticlă și monede de bronz.