Înapoi
România păstrează tradițiile autentice ale Ajunului Crăciunului în toate regiunile țării
Cultura

România păstrează tradițiile autentice ale Ajunului Crăciunului în toate regiunile țării

Postat pe 25 Dec 2025

Update 1 lună în urmă

Timp de citire: 4 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, rămâne una dintre cele mai importante zile din an, plină de semnificații și obiceiuri populare. Ajunul Crăciunului pregătește sufletele și casele românilor pentru Nașterea Domnului, iar %source% detaliază cum fiecare regiune din țară continuă să păstreze aceste tradiții cu gesturi simbolice, colinde și mese de post.

👉 Semnificația colindatului și a mesei de Ajun în România

Una dintre cele mai apreciate tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă, vestind Nașterea lui Iisus prin cântece ca „O, ce veste minunată” și „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, semn al ospitalității și al belșugului.

Masa de Ajun, respectată cu strictețe în multe zone, este de post și conține preparate precum sarmale, fasole, colivă sau plăcinte. Se consideră că această masă aduce noroc și sănătate în anul ce urmează. În plus, turtele sau „scutecele Domnului” sunt pregătite și stropite cu apă călduță și zahăr pisat, având o semnificație simbolică legată de nașterea Mântuitorului.

👉 Particularități regionale ale obiceiurilor de Ajun în România

În Moldova, Transilvania, Banat, Oltenia și Dobrogea, obiceiurile au particularități distincte. De exemplu, în Bucovina femeile ascund fusele de la furca de tors sau aruncă o piatră în cuptor, în timp ce în Maramureș colindătorii aduc cu ei „Steaua” și „Capra” și participă la „Jocul Moșilor” și la piesa populară „Viflaimul”.

În Banat, sârbii aprind „badnajak”-ul dintr-un trunchi de stejar pentru a aduce prosperitate, iar în Oltenia se practică „scormonitul în foc” și se cântă colindul „Steaua” în cete. În Dobrogea, varianta tradițională a „Caprei” este „Struțul”, iar costumele sunt confecționate din lână și legături de stuf.

Curățenia casei joacă un rol esențial în pregătirea sărbătorii, simbolizând reînnoirea și speranța în anul ce vine. Deși mulți împodobesc bradul de Crăciun cu o lună înainte, tradițional acesta se decorează în seara de Ajun cu globuri, beteală și lumini, iar un săculeț cu boabe de fasole albă simbolizează puritatea sufletului.

Copiii își pregătesc ghetuțele cu speranța că Moș Crăciun va aduce daruri, iar în unele zone băieții organizează ceate complexe, precum „butea feciorilor” în Transilvania sau „Noaptea lupilor” în Apuseni. Aceste practici arată bogăția și diversitatea tradițiilor care încă animă fiecare comunitate românească în Ajunul Crăciunului.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Cultura
Cultura

Părintele Adrian Vasile explică semnificațiile Psalmului 3 în context spiritual și liturgic

Psalmul 3, unul dintre cele mai cunoscute psalmi creștine, este asociat cu încrederea în ajutorul divin în momente de cumpănă, teamă sau neliniște. Părintele Adrian Vasile, conferențiar universitar și preot, detaliază pentru Ziarul Amprenta sensurile istorice, spirituale și liturgice ale acestui text biblic, evidențiind conexiunea sa cu experiența regelui David și importanța sa în practica liturgică creștină.

Cultura

Ajunul Crăciunului marchează ultima zi a Postului Nașterii Domnului și numeroase tradiții populare

Ajunul Crăciunului reprezintă ultima zi din Postul Nașterii Domnului, care începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, zile consacrate postului și pregătirii spirituale. Potrivit crestinortodox.ro, această zi este marcată prin rugăciuni, post aspru și tradiții specifice care anunță Nașterea Domnului și păstrează vii obiceiuri vechi în comunitățile rurale.

Cultura

Programul muzeelor și siturilor arheologice din Dobrogea de sărbători

Instituțiile culturale și muzeele din județele constănțean și tulcean își vor adapta programul de vizitare în perioada sărbătorilor de iarnă. Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi și alte situri importante anunță perioadele în care vor fi închise sau își vor relua activitatea, conform informațiilor disponibile.

Cultura

Atelierele de sâmbătă pentru pasionații de artă revin în ianuarie 2026

Organizatorii le mulțumesc tuturor celor care au sprijinit atelierele pe parcursul acestui an și anunță reluarea acestora pe 17 ianuarie 2026, cu teme noi și activități dedicate iubitorilor de artă. Evenimentele au fost construite pe implicare, inspirație și bucuria de a crea împreună, potrivit echipei de organizare.

Acasa Recente Radio Județe