Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Proiectul de lege care vizează introducerea lanțului scurt în achizițiile publice din România ridică semne de întrebare privind aplicabilitatea sa în practică, fiind văzut ca un exemplu de birocrație excesivă care riscă să excludă producătorii locali. Consiliul Economic și Social (CES) susține că aceste reglementări, deși bine intenționate, pot deveni o barieră pentru fermierii mici, potrivit unui aviz transmis și prezentat pe site-ul instituției.
Inițiativa legislativă propune ajustarea achizițiilor publice pentru a sprijini producătorii locali, promovând criterii precum calitatea, prospețimea, impactul social și sustenabilitatea în detrimentul prețului cel mai mic. Totuși, acestea se transformă rapid în obligații administrative complexe care necesită documentație extinsă și garanții riguroase.
În practică, micii fermieri sau procesatori locali nu dispun de resursele financiare sau administrative pentru a face față acestor cerințe. Din acest motiv, proiectul de lege ar putea avantaja doar operatorii mari, cu capacități extinse și echipe dedicate de specialiști. CES avertizează că, în loc să îi protejeze, legea ar putea elimina cei mai vulnerabili actori economici.
Deși lanțul scurt de aprovizionare este susținut de politicile europene, inclusiv de Pactul Ecologic European și strategia „De la fermă la consumator”, alegerea unui mecanism birocratic precum achizițiile publice complică implementarea. Autoritățile locale, a căror capacitate administrativă este limitată, trebuie să evalueze criterii vagi precum „impactul social” sau „sustenabilitatea”, ceea ce poate genera favoritism și controverse.
CES subliniază riscul ca aceste criterii flexibile să devină instrumente de distorsionare a concurenței, deschizând calea pentru interpretări arbitrare și acte contestabile. Problema nu ține de direcție, ci de modul în care este transpusă în legislație o schimbare care ar trebui să se sprijine pe infrastructură și nu pe proceduri excesiv de complicate.
Forma actuală a proiectului ignoră faptul că lanțul scurt nu se construiește prin proceduri birocratice, ci prin dezvoltarea unor structuri concrete: cooperative eficiente, centre de colectare, depozitare și procesare locală, precum și platforme care să agregheze oferta. Acestea reprezintă instrumentele esențiale ce pot facilita aprovizionarea rapidă și de calitate.
Experiența indică faptul că doar un cadru simplificat din punct de vedere administrativ, împreună cu sprijin financiar și o înțelegere reală a pieței, pot transforma inițiativa într-o reformă funcțională. Fără acestea, proiectul riscă să se adauge numeroaselor politici care arată bine pe hârtie, dar eșuează în practică, prelungind lanțul dintre producător și consumator prin birocrație și litigii.
Guvernul propune un set de măsuri fiscale, denumit „Ordonanța trenuleț”, ce va fi adoptat în următoarea ședință, potrivit documentului elaborat de Ministerul Finanțelor. Acesta prevede modificări privind salariul minim, facturarea electronică și impozitele, continuând linia austerității din 2025, relatează %source%.
Magazinele cu formatele Hipermarket, Market și Express vor avea un program special în zilele de sărbători legale, arată Newsweek. Orele de deschidere variază în funcție de fiecare unitate, atenționează sursa citată.
Majorarea salariului minim cumulată în 2026 va duce la o creștere proporțională a punctului de amendă pentru șoferi, informează antena3.ro. Astfel, din 1 iulie 2026 valoarea unui punct de amendă va urca la 216,2 lei, influențând nivelul amenzilor aplicate pentru diverse abateri de la regulile de circulație.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că dorește eliminarea posibilităților de pensionare anticipată și readucerea personalului din sectorul public în anumite domenii unde există un exces de angajați. Potrivit News.ro, acesta susține necesitatea unui cadru legislativ ferm pentru a combate deficitul de forță de muncă și pentru a descuraja șomajul prelungit.