„Gândiţi-vă că plătim un miliard de euro doar pe bursele elevilor”, a spus premierul, adăugând că analiza acestui sistem nu mai poate fi amânată. Bolojan a invocat și faptul că numărul beneficiarilor a crescut artificial, ca urmare a legării burselor de notele elevilor, și nu de performanța reală. „Un lucru care suntem obligaţi să-l analizăm şi nu-l ascundem, sunt aspecte care ţin de zona de educaţie, pe care, oricum, le-am spune, e foarte greu să le ducem cu aceste deficite mai departe. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum 3 ani de zile de la 188 milioane de lei pe toată ţara şi am ajuns la 4,7 miliarde de lei în 3 ani de zile. Deci o creştere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiţi-vă că plătim un miliard de euro aproape doar pe bursele elevilor și cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit imediat după ce au apărut bursele, nu datorită efortului elevului combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă. Și acest lucru trebuie reconfigurat”. În paralel, mii de studenți și elevi au protestat vineri în fața Ministerului Educației, după ce guvernul a anunțat tăieri de 1,5 miliarde de lei din bugetul burselor. Potrivit Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, noua formulă propusă de guvern – stabilirea bursei la 10% din salariul minim net – va reduce semnificativ sumele și va limita drastic numărul beneficiarilor. „Varianta propusă de Guvern de a aloca 10% din salariul minim net pentru fiecare student bugetat pentru constituirea fondului de burse, însemnând suma de aproximativ 220 lei, spre deosebire de suma actuală, de 370 lei, calculată raportându-se la procentul de 10% din salariul minim brut în vigoare în luna noiembrie 2024, conduce la scăderea fondului alocat burselor cu aproximativ 40% şi, implicit la scăderea numărului de beneficiari”, au transmis reprezentanții studenților. Ministrul Educației, Daniel David, a explicat, la rândul său, că actualul sistem nu mai poate fi susținut bugetar, iar începând cu anul școlar 2025–2026 vor rămâne în vigoare doar bursele de merit și cele sociale, urmând să fie eliminate bursele pentru olimpici și pentru elevii din învățământul tehnologic. „Cheltuielile anuale cu aceste burse școlare sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară”. Nici primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, nu a rămas indiferent, afirmând că sistemul de burse din România este unic în Europa și profund dezechilibrat. „Fără să fiu specialist în domeniul ăsta, mi s-a spus, pe de o parte, că sistemul de burse pe care îl avem noi în preuniversitar nu există nicăieri în Europa şi că e anormal să numeşti de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem. În plus, criteriul de evaluare este absolut neobiectiv, în condiţiile în care bursa asta depinde de profesorii pe care îi ai în şcoală şi este neuniform la nivel naţional”. În ciuda nemulțumirilor din societate, Guvernul pare decis să reducă drastic cheltuielile cu bursele, în încercarea de a ține sub control deficitul bugetar. Măsurile propuse riscă însă să lovească în mod direct în copiii din familii vulnerabile și în elevii care obțineau până acum burse modeste de merit, pentru care sprijinul financiar însemna un real ajutor.
Printre tinerii remarcabili se află Nicoleta Valentina Franțuzu, elevă la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța, cunoscută pentru creativitate și dublă pasiune: arta plastică și limba italiană. Studii inițiale în Italia: Instituto Comprensivo XX Settembre din Rimini (2015-2016) și Scuola Primaria Don Guanella din Ferentino (2016-2020).
În viitor, își imaginează să continue să combine arta cu studiul limbii italiene, poate într-o facultate de arte din Italia, vis ce rămâne
.
Spus pe scurt, potrivit judecătorilor, „o unitate de învățământ care a dobândit personalitate juridică conform legii nu o poate pierde“ în urma organizării rețelei școlare, iar aprobarea reorganizării se realizează prin ordin al ministrului educației, nu prin hotărâre a consiliului local.
Tribunalul Constanța a anulat parțial hotărârea Consiliului Local prin care Școala Gimnazială nr. 10 Mihail Koiciu a fost arondată către Școala Gimnazială nr. 30 Gheorghe Țițeica, subliniind că reorganizarea este
.
Într-un interviu acordat, Rania a povestit despre diferențele dintre sistemele de învățământ din Italia și România: Italia este mai rigidă și organizată, România cere mai mult la finalul ciclului, iar adaptarea a fost rapidă. Ea consideră că acest motto, ”Gli esami non finiscono mai”, reflectă filosofia învățării.
Rania Rossignoli, tânără exponenentă din Constanța, este elevă la Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Născută în Bovolone, Verona, Italia, ea s-a remarcat prin rezultate de
.
Anul școlar 2025-2026 începe la 1 septembrie 2025 și se încheie la 19 iunie 2026. Ministerul a stabilit perioada oficială a anului școlar, iar deciziile despre desfășurare revin unităților de învățământ.
Cursurile noului an încep pe 8 septembrie 2025. Elevii vor avea ore începând de atunci, iar Programul național „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se derulează între 8 septembrie 2025 și 3 aprilie 2026.
Aceste programe se organizează în intervale de câte
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.