În București, s-au depus 5.579 de contestații, potrivit inspectorului școlar general, Florian Lixandru. La nivel național, numărul total nu a fost încă centralizat complet, dar este evident că mulți elevi s-au simțit nedreptățiți. Fiecare contestație a fost însoțită de o declarație-tip, prin care candidatul a confirmat că nota poate fi modificată – în sus sau în jos. În 2025, condițiile pentru promovare au rămas aceleași: echivalarea competențelor lingvistice și digitale, minimum nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie generală de cel puțin 6.00. De menționat că media finală se calculează cu două zecimale, fără rotunjire – cu excepția cazului în care candidatul obține exact 5,99, care se consideră 6,00. Rezultatele din această sesiune confirmă o tendință îngrijorătoare. Rata de promovare a fost de 79,9%, în scădere cu 3,3 puncte procentuale față de 2024. Este pentru prima dată după pandemie când se observă o scădere generalizată, inclusiv în județele care până acum aveau rezultate constant ridicate: Cluj, București, Bistrița-Năsăud. Diferențele între urban și rural sunt dramatice: în timp ce în orașe rata de promovare a fost de 84,9%, în mediul rural aceasta a coborât la 70,8%. Mai grav este că elevii din liceele tehnologice, majoritatea din medii defavorizate, au înregistrat o promovabilitate de doar 56,7% – cea mai mică din ultimii cinci ani. Profesorii au ridicat semne de întrebare și asupra modului în care au fost formulate subiectele. Cătălin Ciupală, profesor de matematică, a spus deschis că „nu au nicio legătură cu viața reală”. Critica vizează lipsa de aplicabilitate a subiectelor și faptul că acestea testează algoritmi în detrimentul gândirii critice sau a înțelegerii reale. Citește și: Final de an școlar la Liceul Teoretic Ioan Cotovu din Hârșova: elevele Narcisa Paraschiv și Ana-Maria Iorga au fost premiate pentru performanță și implicare