Alegerile parlamentare anticipate din Franța aduc provocări pentru Emmanuel Macron
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Alegerile parlamentare anticipate din Franța aduc provocări pentru Emmanuel Macron
Alegerile parlamentare anticipate din Franța, desfășurate pe 30 iunie și 7 iulie, au fost o încercare dificilă pentru președintele Emmanuel Macron. Deși a reușit să împiedice extrema-dreaptă să preia conducerea, acum se confruntă cu necesitatea de a negocia cu alianța de stânga, care s-a clasat pe primul loc. Lucie Castets, candidatul propus de Stângă pentru funcția de prim-ministru, promite să devină o provocare pentru liderul de la Élysée.
Lucie Castets, o tehnocrată relativ necunoscută, a fost implicată în administrația locală din Paris și are 37 de ani. Ea reprezintă Noul Front Popular, alianța de stânga care a câștigat alegerile. Absolventă a renumitei Școli Naționale de Administrație, aceeași instituție din care provine și Macron, Castets a condus, din octombrie 2023, finanțele capitalei Franței în calitate de Administrator Financiar Șef.
În trecut, Castets a deținut diverse funcții în cadrul birocrației guvernamentale și a fost membră a Partidului Socialist, dar a renunțat la activitatea de partid pentru a se dedica activismului. Deși a avut o apariție virală într-o dezbatere publică din 2022, în care a discutat despre dependența guvernului de consultanță, ea a rămas în mare parte necunoscută opiniei publice. Acum, intenția ei este de a-l determina pe Macron să o numească în fruntea guvernului.
Până acum, Macron a refuzat să o nominalizeze pe Castets, argumentând că este nevoie de stabilitate în perioada Jocurilor Olimpice și că nu crede că alianța de stânga poate forma o majoritate eficientă. Marțea trecută, Castets a anunțat că a acceptat oferta Noului Front Popular cu "smerenie și o mare convingere", promițând o candidatură "credibilă și serioasă". Primărița Parisului, Anne Hidalgo, a sprijinit-o, lăudându-i abilitățile financiare.
Un alt susținător, senatorul comunist Ian Brossat, a apreciat-o ca fiind "mai mult decât o simplă tehnocrată competentă", menționând că are o viziune politică autentic progresistă. Totuși, un sondaj recent arată că 41% dintre respondenți consideră că Macron ar trebui să o numească pe Castets, în timp ce 58% se opun.
Deși Noul Front Popular a obținut 28% din voturi și s-a clasat pe primul loc, criticile asupra managementului financiar al lui Castets s-au intensificat, mai ales în contextul creșterii datoriilor capitalei, care ar putea atinge între 7,9 și 8,9 miliarde de euro până în 2026. Într-un interviu, Castets a afirmat că problemele financiare ale Parisului sunt mai puțin presante decât cele ale Franței, care are cea mai mare datorie din Europa.
Adversarii politici ai NFP nu cred în candidatura Luciei Castets, considerând că aceasta este doar o "cascadorie" politică de PR. Un lider din partidul lui Macron a declarat că posibila numire a lui Castets ar contravine practicii de a alege prim-ministrul din rândul unei majorități parlamentare. Extremiștii din partidul lui Marine Le Pen sunt, de asemenea, convinși că Lucie Castets "nu va fi niciodată" prim-ministru.
Tradițional, președintele ar fi trebuit să desemneze un prim-ministru dintr-o formațiune cu majoritate, însă, după alegerile recente, niciun partid nu dispune de o majoritate absolută. De la victoriile neașteptate ale alianței de stânga, liderii acesteia au cerut constant oportunitatea de a forma un guvern, dar Macron a respins aceste solicitări, argumentând că NFP nu are capacitatea de a guverna fără a întâmpina obstacole. După candidatura lui Castets, președintele a reiterat că nu există nicio intenție de a o numi și a subliniat necesitatea unui "armistițiu politic" până la încheierea Jocurilor Olimpice.
Alianta de stânga deține 193 din cele 577 de locuri în Adunarea Națională, cu mult sub numărul necesar pentru o majoritate absolută, ceea ce o face vulnerabilă în fața unei eventuale moțiuni de cenzură.
