Khamenei afirmă că renunțarea la imbogățirea uraniului contravine intereselor Iranului
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Khamenei afirmă că renunțarea la imbogățirea uraniului contravine intereselor Iranului
Conducatorul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la imbogățirea uraniului este contrar intereselor țării sale, potrivit digi24.ro. El a respins astfel una dintre cele mai importante cerințe ale Statelor Unite în cadrul negocierilor despre programul nuclear iranian, notează Reuters.
Potrivit sursei, propunerea americană pentru un nou acord a fost prezentată Iranului sâmbătă, prin medierea Omanului, între ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, și emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele Donald Trump. După cinci runde de discuții, rămân în continuare diferențe mari între cele două părți, în special în privința activităților de imbogățire a uraniului și a stocurilor de uraniu înalt imbogățit.
Khamenei, care are ultimul cuvânt în deciziile de stat, nu a spus dacă negocierile vor fi întrerupte, însă a afirmat că propunerea SUA "contrazice credința țării noastre în autosuficiență și principiul că 'putem'". Liderul iranian a spus într-un discurs televizat, cu ocazia comemorării fondatorului republicii islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, că imbogățirea uraniului este esențială pentru programul nuclear iranian, iar înamicii țării s-au concentrat pe această activitate.
"Propunerea prezentată de americani este 100% împotriva intereselor noastre", a spus Khamenei. El a mai adăugat: "Liderii noștri nu acceptă să fie decideți de liderii neciopliți și aroganti ai Americii dacă Iranul are sau nu dreptul să dezvolte un program nuclear."
Teheranul susține că tehnologia atomică are scopuri pașnice și a respins de mai multe ori acuzațiile occidentale că intenția lor este de a construi arme nucleare. Reuters citează surse care menționează că Iranul va probabil să rejecteze oferta americană, considerând-o "exclusă din start".
De la reintrarea în funcție a lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, SUA au reluat politica de "presiune maximă" împotriva Iranului, inclusiv prin sancțiuni dure și amenințări cu bombardamente dacă negocierile nu vor avea succes. După retragerea din acordul din 2015, numit JCPOA, care limita programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancțiunilor, alte state precum Rusia, China, Regatul Unit, Franța, Germania și Uniunea Europeană au rămas angajate în acord.
Regimul iranian urmărește eliminarea sancțiunilor, în ciuda dificultăților interne, precum crizele energetice, problemele de aprovizionare cu apă și deprecierea monedei naționale. În plus, conflictul cu Israelul s-a intensificat, iar temerile privind posibile atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene continuă.
