Populația globală, în scădere mai mare decât se credea: Perspectivele ONU până în 2100

Populația globală va crește mai puțin decât se aștepta inițial până la sfârșitul secolului, conform unui nou raport al ONU. Această schimbare aduce vești bune pentru mediu, dar are și implicații complexe pentru societatea umană.

Conform ultimului raport al ONU, populația globală va fi cu 200 de milioane mai mică decât se anticipa până în anul 2100. Financial Times scrie că scăderea ratei natalității va avea un impact dramatic asupra numărului de locuitori ai planetei.

"Peisajul demografic s-a schimbat foarte mult", a declarat Li Junhua, subsecretar general pentru afaceri economice și sociale la ONU. "În unele țări, rata natalității este acum chiar mai mică decât se prevedea anterior și asistăm la scăderi mai rapide în regiunile cu fertilitate ridicată".

Conform raportului, femeile au, în medie, cu un copil mai puțin decât în 1990. În peste jumătate din țările analizate, numărul mediu de nașteri pe femeie este deja sub pragul de 2,1, considerat necesar pentru menținerea stabilă a populației. În aproape o cincime dintre țările incluse în studiu - inclusiv China, Italia, Coreea de Sud și Spania - rata natalității a scăzut sub 1,4 nașteri pe femeie, un nivel pe care ONU îl descrie drept "foarte scăzut".

Wolfgang Lutz, director fondator al Centrului Wittgenstein pentru Demografie și Capital Uman Global din Viena, a explicat că această scădere a ratelor de fertilitate este "probabil legată de schimbările de valori ale tinerelor generații, pentru care a avea copii nu mai este o dimensiune cheie a succesului în viață, așa cum era pentru generațiile anterioare".

Până în 2100, populația Europei este așteptată să scadă cu 21% față de vârful atins în 2020, marcând cel mai semnificativ declin dintre toate continentele.

O reducere a populației ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice, scăzând cererea pentru activități cu amprentă de carbon mare, cum ar fi zborurile sau producția de energie pe bază de combustibili fosili. De asemenea, ar putea reduce defrișările, care sunt frecvent realizate pentru extinderea terenurilor agricole, locuințelor și locurilor de muncă.

În prezent, conform datelor Băncii Mondiale, o persoană obișnuită contribuie în medie cu 4,3 tone metrice la emisiile de CO2 pe an. Totuși, acest lucru nu este distribuit uniform, persoanele din țările occidentale având istorii de amprente de carbon mult mai mari.

Li Junhua a subliniat că un vârf al populației mai devreme și mai scăzut este "un semn de speranță" că presiunile asupra mediului ar putea fi diminuate.

Cu toate acestea, o populație mai mică în vârstă activă și o proporție mai mare de bătrâni vor amplifica presiunile asupra finanțelor publice. "Problema este clară - cu mai puțini lucrători, avem mai puțină creștere economică și mai puține taxe, iar cu mai mulți bătrâni incapabili, trebuie să oferim mai multă îngrijire, medicină și asistență socială", a declarat Charles Goodhart, profesor la London School of Economics. "Dacă medicina și știința medicală nu pot gestiona bolile bătrânilor, vom avea numeroși bătrâni incapabili și mai puțini tineri care să aibă grijă de ei, iar situația va deveni foarte dificilă", a adăugat el.

În fața acestei provocări, ONU a îndemnat societățile cu o îmbătrânire rapidă să utilizeze tehnologia pentru a îmbunătăți productivitatea, a promova învățarea pe tot parcursul vieții și a crea oportunități pentru prelungirea vieții profesionale.