Scrutinul pentru Parlamentul European începe peste o lună. Ghid pentru alegerile europene 2024
Inapoi

Scrutinul pentru Parlamentul European începe peste o lună. Ghid pentru alegerile europene 2024

Postat pe 06 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 13 minute

Articol scris de: Andrei Miroslavescu

Image Description
Externe
Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din ţările membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. Poate părea cumva o extravaganţă electorală, dar timp de patru zile, în 27 de ţări, în 24 de limbi oficiale, sunt aşteptaţi la vot în jur de 373 de milioane de europeni. Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, intenţionează să organizeze alegerile pe 9 iunie, scrie News.ro. Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie. Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare. La fiecare 5 ani, sunt aleşi cei peste 700 de membri ai Parlamentului European. Ei îi reprezintă pe cei aproape 450 de milioane de europeni. După alegeri, europarlamentarii alcătuiesc grupuri politice, în funcţie de principiile comune. Alegerile se dispută între partidele politice naţionale, însă odată aleşi, majoritatea eurodeputaţilor aleg să devină parte a grupurilor politice transnaţionale. Majoritatea partidelor naţionale sunt afiliate unui partid politic la nivel european. Cel puţin o pătrime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii deputaţi nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi neafiliaţi. În prezent, Parlamentul European are 705 locuri. Deputaţii europeni din fiecare ţară membră aparţin unuia dintre cele şapte grupuri parlamentare sau sunt neînscrişi (neafiliaţi). Fiecare grup este constituit de minim 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările UE. Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) - PPE - şi Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European - S&D - sunt în prezent cele mai mari grupuri politice din cele şapte ale actualului Parlament. Celelalte grupuri sunt Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, Grupul Identitate şi Democraţie şi Grupul Stângii din Parlamentul European - GUE/NGL. Recentele sondaje de opinie arată câştiguri pentru formaţiunea de extremă dreapta Identitate şi Democraţie, deşi PPE şi S&D continuă să domine ca grupuri politice. Ţările membre UE, de dimensiuni diferite, aleg un număr diferit de deputaţi europeni. Nu pot exista mai mult de 96 şi nici mai puţin de 6 locuri pentru fiecare ţară. În prezent, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanţi, cei 79 de eurodeputaţi francezi ocupând poziţia a doua, iar cei 76 de eurodeputaţi italieni poziţia a treia. România are 33 de parlamentari. În viitoarea legislatură însă, numărul de locuri în Parlamentul European va creşte cu 15, ajungând la un total de 720. Acest lucru înseamnă că unele ţări vor alege cu câţiva eurodeputaţi în plus faţă de cei care le reprezintă în prezent, dar nicio ţară nu va alege mai puţini. România rămâne cu 33 de europarlamentari. Numărul deputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică. Iată câţi deputaţi europeni vor fi aleşi de fiecare stat la alegerile europene din 2024: Alegerile europene sunt, în mod firesc, influenţate în mare măsură de politicile naţionale, dar sistemele şi normele electorale diverse din ţările membre adaugă un alt nivel de complexitate la harta electorală. Deşi toate sistemele de vot trebuie să asigure o reprezentare proporţională pentru alegerile europene, sistemele electorale naţionale diferă foarte mult. De exemplu, pragurile de vârstă ale candidaţilor variază între 18 şi 25 de ani, iar 14 ţări membre cer partidelor politice să treacă un prag procentual pentru a intra în Parlamentul European. România are va vârstă minimă pentru candidaţii la alegerile europarlamentare 23 de ani, printre cele mai „ridicate”. Persoanele care sunt atât cetăţeni, cât şi rezidenţi ai ţării UE în care doresc să voteze au la dispoziţie căi destul de standard pentru a face acest lucru, ca în cazul oricăror alte alegeri. Cu toate acestea, metodele de votare din străinătate pot fi mai greu de parcurs. Prezenţa la vot la alegerile europene variază drastic de la o ţară la alta. În timp ce cinci ţări din UE au vot obligatoriu, prezenţa la vot la alegerile europene este notorie ca fiind scăzută. Împreună cu reprezentanţii guvernelor statelor UE, europarlamentarii dau formă şi decid asupra noilor legi care influenţează toate aspectele vieţii din Uniunea Europeană, de la susţinerea economiei la lupta împotriva sărăciei şi schimbărilor climatice şi la aspecte de securitate. Europarlamentarii aduc temele importante politice, economice şi sociale în centrul atenţiei şi susţin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept. Parlamentul aprobă bugetul UE şi supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, alege preşedintele Comisiei Europene, numeşte comisarii şi îi poate trage la răspundere. Toţi deputaţii în Parlamentul European primesc acelaşi salariu. Salariul lunar al unui deputat este de 10.075,18 EUR brut şi de 7.853,89 EUR net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023). Fondurile provin din bugetul Parlamentului. Deoarece statele membre pot impune taxe naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului. Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European. Pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70 % în total. Costul său este suportat de bugetul UE. În cazul noilor deputaţi, s-a renunţat, începând cu luna iulie 2009, la aplicarea regimului complementar de pensii, introdus pentru deputaţi în 1989 şi aflat în curs de eliminare. Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă. Astfel, de pildă, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 EUR pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet. Diurna (350 EUR pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizaţie de şedere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială. La sfârşitul mandatului lor, eurodeputaţii au dreptul la o indemnizaţie tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Dacă un fost deputat ocupă o nouă funcţie în altă parte, noul salariu se deduce din indemnizaţia tranzitorie. Eurodeputaţii pot utiliza vehicule oficiale pentru a participa la reuniuni sau evenimente de la Bruxelles sau Strasbourg.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din constanta

-
-

11:06

Tinerii talentați din Cernavodă: Karina Tașnicenco, dublu trofeu la concursuri naționale de muzică

La începutul lunii iunie, Karina a cucerit un al doilea trofeu, de această dată în cadrul Festivalului „Lumini Sonore” by Ozana Barabancea – Ediția Estivală Hârșova 2025, unde a obținut Trofeul secțiunii „Copilărie Muzicală”. Piesa „Vise și minuni”, compusă de Valeria Miscutia, a reușit să transmită emoția pură a copilăriei, iar interpretarea Karinei a fost primită cu aplauze și aprecieri din partea publicului și a juriului. Tot în acest sfârșit
Image Description

10:56

Evaluarea Națională 2025: ce subiecte au avut de rezolvat elevii la proba scrisă la Matematică

Proba la Limba şi literatura maternă este programată pe 27 iunie, iar primele rezultate vor fi afişate pe 3 iulie. Tot atunci, dar și pe 4 și 5 iulie, sunt vizualizate lucrările scrise depunerea contestațiilor. Între 6 și 9 iulie sunt soluționate contestațiile. Subiectele la Evaluare Națională la matematică au apărut pe rețelele de socializare. Toate cerințele pe care elevii le-au avut de rezolvat la Evaluare Națională au fost publicate
Image Description

10:54

Constănțenii, invitați să răspundă la un chestionar online despre regenerarea urbană și reducerea poluării. Iată ce spune Primăria Constanța

Conform reprezentanților instituției, chestionarul poate fi completat accesând următorul link: https://forms.office.com/e/Hw88jNhBVj sau apăsând aici. Este vizată zona situată la intersecția străzilor Ștefăniță Vodă cu strada Tulcei. Potrivit sursei citate, cetățenii sunt astfel invitați „să se implice activ în conturarea unui oraș mai sănătos și mai prietenos cu mediul“. Această inițiativă face parte dintr-un proiect european dedicat protecției mediului și regenerării urbane, derulat în parteneriat cu orașe din Turcia, Grecia și
Image Description

10:25

SURSE. Afaceristul constănțean Stelian Alexe, trimis în judecată după un scandal la Fisc

Dosarul a fost trimis spre soluționare Judecătoriei Constanța. Conform portalului instanțelor de judecată, dosarul a primit numărul unic 18704/212/2025, are ca obiect „ultrajul (art.257 NCP) art. 257 alin.2 CP rap. la art 13 indice 1 din Lg. 78/2000 în referire la art. 207 alin. 1 si 3 CP; art. 257 alin. 1 CP; art. 371 alin. 1 CP“, iar ca părți apar Alexe Stelian – inculpat și Dumitru Frangu –
Image Description

10:16

Modificări în programul de investiții 2025: proiectul pentru iluminatul public, pe masa consilierilor locali din Constanța

Pe ordinea de zi se află și Proiectul de hotărâre pentru modificarea HCL nr. 82/2025 privind aprobarea programului de investiții pe anul 2025, a documentației tehnico-economice – faza studiu de fezabilitate (S.F.) și a principalilor indicatori tehnico-economici, pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de iluminat public pe anumite bulevarde și străzi ale municipiului Constanța”, conform contractului de delegare nr. 242432/12.12.2024. Documentația tehnico-economică – faza studiu de fezabilitate (S.F) şi principalii
Image Description

Recente din Romania

-
-

12:19

- Bistrita - Nouă schimbare la vârful ITM Bistrița-Năsăud, după ce Curtea de Apel Cluj …

Curtea de Apel Cluj a dat câștig de cauză Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale care a făcut recurs la sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud. Instanța de la noi admisese inițial cererea Otiliei Berbecar de suspendare a executare a Ordinului nr. 379/21.03.2025. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a constestat sentința nr. 131/15.04.2025 pronunţată în dosarul nr. 489/112/2025 al Tribunalului Bistriţa Năsăud, iar Curtea de Apel i-a dat câștig de
Image Description

12:10

- Botosani - Mai mulți părinți din județul Botoșani refuză să-și vaccineze copiii nou-născuți. Majoritatea nu au încredere în vaccinuri

Mai mulți părinți din județul Botoșani refuză să-și vaccineze copiii nou-născuți. Potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică (DSP) Botoșani, de la începutul anului, gradul de vaccinare în cazul vaccinurilor care se administrează nou-născuților în primele două zile de viață este de peste 87%. Restul de 13% sunt nu au fost imunizați din cauza refuzului părinților de a vaccina copiii. Majoritatea susțin că nu au încredere în vaccinuri. În primele două
Image Description

12:09

- Bucuresti - CMC – ‘Furia’ lui Messi faţă de PSG o poate ajuta pe Inter Miami, afirmă Mascherano

„Furia” şi resentimentele lui Lionel Messi faţă de Paris Saint-Germain o pot ajuta pe Inter Miami în meciul din optimile de finală ale Cupei Mondiale a Cluburilor împotriva campioanei Europei la fotbal, a estimat antrenorul echipei din Florida, Javier Mascherano, informează AFP. „Este clar că, pentru noi, este mai bine să joace cu furie, pentru […]
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
constanta WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Simionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul constanta
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete