Alegerea legumelor și fructelor de la piață a devenit o adevărată loterie. Mâncăm produse pline de pesticide fără măcar să știm ce am cumpărat. Autoritățile statului ne spun că totul este în regulă, și că țin situația sub control. În realitate habar nu au ce cantitate de produse neconforme există pe piață. Și asta pentru că se testează foarte puțin. În plin sezon al verdețurilor, în București se testează doar o ceapă verde, un usturoi, un leuștean, o salată, un spanac și un cartof. Nu este verificată nici măcar o singură ridiche roșie. Totul în condițiile în care, pe piață, există zeci de tone de produse. Urmăriți un nou episod Statul la Stat. Ceapă verde cu DDT, un pesticid extrem de toxic interzis în Europa fiind cunoscut că favorizează apariția cancerului. Morcovi cu două tipuri de insecticide interzise în Uniunea Europeană, roșii cu nu mai puțin de 19 pesticide, avocado bio plin de substanțe chimice. Campania Digi24 de testare a nivelului de pesticide din legumele pe care le mâncăm arată că statul român testează foarte puțin și habar nu are cât de toxice sunt legumele și fructele pe care le cumpărăm zilnic din piețe și supermarketuri. Andreea Stroe, realizator Agrojurnal: ”Ca un corolar al ultimei luni și jumătate, două luni de când ne-am apucat să testăm săptămână de săptămână, să prelevăm din diverse locuri că vorbim de retail, că vorbim despre piață, este o harababură în ceea ce privește testarea produselor care se află pe piață.” Am făcut un exercițiu pe cât se simplu pe atât de elocvent. Instituția care se ocupă de testarea legumelor și fructelor produse în țară este Autoritatea Națională Fitosanitară, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Am luat ca exemplu Bucureștiul, cea mai mare piață de desfacere din țară. În luna aprilie a acestui an Autoritatea Fitosanitară testează în Capitală... atenție: o ceapă verde, un usturoi verde, un leuștean, o salată, un spanac și un cartof. Atât și nimic mai mult, în condițiile în care zilnic ajung la vânzare tone de produse. Deși este sezonul verdețurilor, în tot Bucureștiul, nu este testată nici măcar o ridiche roșie. Andreea Stroe: ”Insistența mea asta e, dacă dumneavoastră puteți garanta că toate aceste produse care există pe piață iar dumneavoastră nu le verificați, da, că aveți doar șase probe luna aceasta pe București, sunt conforme. Paulina Gabor, director Autoritatea Națională Fitosanitară: Mie îmi place să cred că sunt conforme. Andreea Stroe: Vă place să credeți! Paulina Gabor, director Autoritatea Națională Fitosanitară: Da, da, da.” Doamna căreia îi place să... creadă este Paulina Gabor și conduce Autoritatea Națională Fitosanitară. Chiar dacă se testează atât de puțin, angajata statului ne spune că totul este în regulă. Pe ce se bazează? Pe faptul că România respectă regulamentele, procedurile și normele europene în domeniu, deci nu avem de ce să ne facem griji. În plus este deranjată de faptul că presa folosește expresii dure ca să descrie pericolul la care sunt expuși cetățenii. Paulina Gabor, director Autoritatea Națională Fitosanitară: ”Să nu mai utilizăm acest... produse periculoase, când zici periculos sau mai e o expresie, deja te duce cu gândul că te omoară, nu te omoară, ele oricum nu mai sunt pe piață, produsele, cu grad de toxicitate ridicat, nu există, au fost retrase cu mulți, mulți ani în urmă, punem în defavoare un alt efort de autorizare a produselor de protecție a plantelor. Andreea Stroe: Păi dacă găsești pe piață, doamnă, produse care au un nivel de pesticide peste limita admisă, alea ce sunt? Paulina Gabor, director Autoritatea Națională Fitosanitară: Prezintă un risc pentru sănătate, dar nu sunt periculoase cum se vehiculează, nu, este un risc pentru sănătatea umană, de aceea ei sunt obligați... Andreea Stroe: Dacă e un risc nu însemnă că sunt periculoase? Paulina Gabor, director Autoritatea Națională Fitosanitară: Un risc îl avem oriunde, și în aer, și în atmosferă, și în aerul pe care îl respirăm, este poluat, nu este un risc și aici?!” Este important de precizat că se testează atât de puțin nu pentru că nu ar vrea conducerea Autorității Fitosanitare ci pentru că atât este capacitatea statului român în acest moment. De-a lungul anilor, nimeni, niciun ministru al agriculturii, nu a mișcat un deget pentru a schimba lucrurile. În toată țara există doar două laboratoare, unul în București și unul în Târgu Mureș. Am mers și noi la cel din Capitală pentru a vedea cum se întâmplă lucrurile. Șefă de laborator este Aurelia Surdu. Andreea Stroe: Statul român oferă vreo garanție că ridichile de pe piață, din luna aprilie, din București sunt conforme, reziduurile de pesticide sunt în limite legale? Aurelia Surdu, șef de laborator la Autoritatea Națională Fitosanitară: Dar cine garantează sau dumneavoastră puteți spune că nu sunt conforme? Adică eu nu pot să garantez dar nici dumneavoastră nu puteți veni cu asta, că s-ar putea să fie toxice. Andreea Stroe: Eu nu lansez aici vreo acuzație, eu doar întreb. Aurelia Surdu, șef de laborator la Autoritatea Națională Fitosanitară:”Facem o analiză a riscului. Ținem cont de această capacitate a laboratorului și nu pun mai multe probe de ridichi în detrimentul altora care sunt cu risc mare.” Ne spune de la bun început că se lucrează la foc continu însă aparatul nu poate mai mult.Aurelia Surdu, șef de laborator la Autoritatea Națională Fitosanitară: ”Astea nu se opresc niciodată, zi noapte, sâmbătă, duminică. Intră cumva colegele și de acasă online, să verifice să nu se oprească, pentru că e o tragedie dacă sâmbătă, se mai întâmplă să se blocheze pe undeva și nu mai merge, ca luni să te trezești că nu a injectat nimic și să o iei de la capăt că îți ia toată săptămâna aia.” Procesul este extrem de migălos și pentru ca rezultatele să fie concludente este nevoie să treacă și câteva zile de la procesarea probei. Aurelia Surdu, șef de laborator la Autoritatea Națională Fitosanitară: ”Aici se întâmplă separarea pesticidelor și identificarea lor iar aici în spectrometru de masă ne spune și ce este și cantitatea.” Majoritatea legumelor de sezon care se vând în București provin din județele limitrofe. Și aici se testează la fel de puțin. În Ilfov, de exemplu, în această lună, sunt prelevate doar cinci probe: două de spanac, un leuștean, o salată și un usturoi verde. Asta în condițiile în care nicio instituție a statului nu are o evidență clară a cantității de marfă care se produce și traseul pe care aceasta îl urmează pe piață. Andreea Stroe, realizator Agrojurnal: ”Eu mă îndoiesc că există aceste cifre, eu nu am reușit să le aflu de undeva, câtă marfă intră în București și de unde în primul rând și ce conțin ele nu mai spunem că asta este o întrebare fără răspuns.” Andreea Stroe: ”În momentul ăsta, dacă eu vreau să aflu câtă ceapă verde, câtă salată, câte ridichi se cultivă și se vând de la producătorii din Ilfov, pe cine întreb? Eu, jurnalist. Giorgiana Ene, director Direcția Județeană pentru Agricultură Ilfov: Este foarte greu. În momentul când se acordă programe de minimis și în speță granturi, noi avem această evidență, dar eu mă raportez doar la cei care au accesat acel grant, cine nu a accesat pot să știu încrucișat din aceste avize că știu că are activitate sau pot să știu încrucișat de la primărie în baza registrului agricol dacă a fost trecut. Andreea Stroe: Asta înseamnă să cereți dumneavoastră la primărie. Giorgiana Ene, director Direcția Județeană pentru Agricultură Ilfov: Corect.” Dincolo de discursurile oficiale în care ni se transmite că totul este sub control, instituțiile statului habar nu au care este situația reală din piață, câte dintre legumele și fructele care ajung pe mesele românilor respectă limitele de pesticide impuse de lege. Abia acum, în ceasul al doisprezecelea conducerea Autorității Fitosanitare spune că vrea să mai cumpere încă trei laboratoare astfel încât capacitatea de testare să crească. Andreea Stroe: ”Crește capacitatea, cu cât? Paulina Gabor, director Autoritatea Națională Fitosanitară: Nu am făcut niște calcule, dar am gândit să avem în fiecare regiune a țării, deci pe lângă cele două, de aici de la București și de la Târgu Mureș, să mai existe unul în Moldova, unul în Banat și unul în Oltenia. Andreea Stroe: Deci să aveți cinci aparate. Giorgiana Ene, director Direcția Județeană pentru Agricultură Ilfov: Exact, dar aici am zis întâi să semnăm contractul și după aceea... Sursa de finanțare de la Banca Mondială.” Și uite așa, până când statul își va îmbunătății capacitate de testare și control alegerea unui produs ”curat” de la piață sau supermarket rămâne doar o loterie.