România a fost condamnată la CEDO din cauza unor decizii controversate privind crimele legate de Holocaust
Inapoi

România a fost condamnată la CEDO din cauza unor decizii controversate privind crimele legate de Holocaust

Postat pe 23 Apr 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 10 minute

Articol scris de: Ion Ionescu

Image Description
Nationale
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România pentru revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în urma rejudecării şi achitării în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, a anunţat instanţa europeană într-un comunicat, potrivit Agerpres. Reclamanţii, Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu, sunt cetăţeni români născuţi în anul 1927 şi, respectiv, în anul 1929. Ei locuiesc în Bucureşti, sunt evrei şi supravieţuitori ai Holocaustului. Cazul Zăicescu şi Fălticineanu c. România (cererea nr. 42917/16) priveşte rejudecarea şi achitarea în anii 1990 a doi ofiţeri, condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii săvârşite prin implicarea lor, printre altele, în persecuţia evreilor români în anul 1941, în special prin participarea lor în pogromul din Iaşi, al cărui supravieţuitor este domnul Zăicescu, dar şi prin plasarea unui mare număr de evrei în ghetouri, situaţie în care s-au aflat ambii reclamanţi. Cei doi ofiţeri, prezentaţi doar cu iniţialele lor, respectiv R.D. (locotenent-colonel şi fost şef de secţie în Marele Cartier General al Armatei) şi G.P. (locotenent-colonel sub comanda directă a lui R.D.), au fost condamnaţi de instanţe ale Tribunalelor Poporului, care au fost înfiinţate în 1945 pentru a urmări penal şi a pedepsi, alături de alte crime, şi masacrul populaţiei evreieşti, notează CEDO. După căderea comunismului, în anii 1990 mai multe procese penale referitoare la crime de război au fost redeschise, inclusiv cele privindu-i pe R.D. şi G.P. (ambii decedaţi între timp) ale căror condamnări au fost anulate de către Curtea Supremă de Justiţie. Curtea i-a achitat pe cei doi ofiţeri de armată, reţinând că aceştia ar fi fost simpli executanţi ai ordinelor superiorilor privind deportarea evreilor români şi nu ar fi avut nicio implicare în masacrele evreilor, care ar fi fost efectuate doar de trupele germane. Aceste procese ar fi avut loc în şedinţe publice cu desemnarea unor reprezentanţi legali pentru cei doi militari decedaţi. Dosarele privind aceste proceduri au fost depuse pentru mai mulţi ani în arhivele serviciilor secrete şi ulterior în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). După ce au aflat din întâmplare despre procedurile de achitare, în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) în 2016, reclamanţii au încercat fără succes să obţină acces la dosarele cauzelor prin intermediul instanţelor. În cele din urmă, au obţinut copii ale dosarelor respective datorită eforturilor INSHR-EW. În cererea care a fost depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la data de 14 iulie 2016, în baza legislației, reclamanţii s-au plâns că achitarea celor doi militari, desfăşurarea proceselor în rejudecare şi omisiunea de a-i informa pe ei şi pe publicul larg despre redeschiderea procedurilor, i-a privat de o anchetă eficientă privind Holocaustul şi le-a afectat integritatea psihologică în calitate de supravieţuitori ai Holocaustului. De asemenea, reclamanţii s-au plâns de faptul că autorităţile nu au luat în considerare natura antisemită a faptelor supuse judecăţii, făcându-se astfel vinovate de discriminare. În plus, având în vedere legislația, reclamanţii s-au plâns de lipsa accesului la dosarele de achitare. Aceștia au considerat că atitudinea autorităţilor faţă de ei a constituit discriminare aşa cum aceasta este prevăzută şi de Articolul 1 al Protocolului nr. 12 la Convenţie (interzicerea generală a discriminării). CEDO a stabilit că România trebuie să le plătească reclamanţilor suma de 8,500 euro (EUR) cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este definitivă. Pe parcursul perioadei de trei luni de la pronunţarea sa, părţile pot solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră a Curţii. În sentinţa publicată marţi, CEDO a stabilit, în esenţă, că revenirea asupra unor condamnări istorice pentru crime legate de Holocaust, în lipsa unei justificări rezonabile din partea guvernului, a cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire victimelor Holocaustului. De asemenea, instanţa europeană a constatat că cele reţinute de Curtea Supremă de Justiţie în hotărârile de achitare din 1998 şi 1999 - în special faptul că doar trupele germane au desfăşurat acţiuni împotriva evreilor pe teritoriul României şi că R.D. a executat doar ordinele unui superior - au fost scuze sau eforturi de a diminua responsabilitatea şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust, contrar faptelor bine stabilite din punct de vedere istoric, toate acestea fiind elemente ale negării şi distorsionării Holocaustului. Potrivit sentinţei CEDO, fiind chestiuni de interes public, autorităţile române ar fi trebuit să facă publice rejudecările şi rezultatul acestora. Curtea a statuat că, din cauza acestei omisiuni, reclamanţii au aflat din întâmplare despre achitările în discuţie, fapt ce este posibil să le fi cauzat sentimente de vulnerabilitate şi umilire. Instanţa europeană a mai constatat că guvernul român nu a oferit motive relevante şi suficiente pentru revizuirea unor condamnări istorice pentru crime în legătură cu Holocaustul. Achitările au fost, prin urmare, „excesive” şi „inutile într-o societate democratică”, conducând la o încălcare a Articolului 8 coroborat cu Articolul 14, a apreciat CEDO. Totuşi, plângerile formulate în legătură cu încălcarea a două articole din legislație au fost respinse de către Curte, cu majoritate de voturi, ca fiind inadmisibile, întrucât tratamentele inumane suferite de reclamanţi au avut loc cu nouă ani înainte de intrarea în vigoare a Convenţiei şi cu 50 de ani înainte ca România să ratifice Convenţia, iar cele mai importante măsuri procedurale care cădeau în responsabilitatea guvernului au fost luate cu mult timp înainte ca România să devină Înaltă Parte Contractantă. De asemenea, Curtea nu a găsit dovezi ale unor încălcări ale Articolului 6 alin. (1) şi ale Articolului 1 din Protocolul nr. 12, aşa că a respins ca inadmisibile aceste părţi de cerere.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din constanta

-
-

11:07

VIDEO Accident naval la Tulcea: O ambarcațiune cu 12 persoane la bord s-a IZBIT în malul Dunării

Din primele informații, este vorba despre o ambarcațiune în care se aflau 12 persoane, care a intrat în mal. Către locul intervenției se deplasează o ambarcațiune SMURD din cadrul Pichetului de Pompieri Nave Operative Crișan și 2 ambulanțe din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean. Se intervine pentru preluarea și acordarea primului ajutor medical persoanelor aflate pe ambarcațiunea implicată în accident. Având în vedere adâncimea redusă a apei în zona respectivă,
Image Description

11:05

VIDEO Autocamioane în valoare de 250.000 de euro căutate in Danemarca, descoperite la doi cetățeni turci în Portul Constanța

​În data de 03.07.2025, polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Constanța Sud aflați în incinta unui operator portuar, au efectuat controlul asupra a trei autocamioane, înmatriculate în Danemarca, aduse de către cetățeni turci. ​În urma verificărilor specifice, polițiștii de frontieră au constatat că autocamioanele figurează semnalate ca bunuri căutate în vederea confiscării, alertă introdusă de către autoritățile din Danemarca. Acestea urmau să fie exportate în Turcia
Image Description

09:58

VIDEO Accident naval în Tulcea: O ambarcațiune cu 12 persoane la bord a intrat în malul Dunării

Din primele informații, este vorba despre o ambarcațiune în care se aflau 12 persoane, care a intrat în mal.
Image Description

09:50

Mesaj sfâșietor al primarului comunei Lipnița după decesul copilei de 11 ani în accidentul groaznic de seara trecută

Primarul Nicolae Florin Dinu a postat, noaptea trecută, un mesaj emoționant la acest moment de mare tristețe pentru familie, prieteni și localnici: „Drum lin printre îngeri, suflet micuț… Fie ca lumina ta să vegheze mereu asupra celor dragi. Familiei îndurerate, vă dorim putere, pace în suflet și mângâiere în amintirea frumoasă pe care a lăsat-o în urmă. Cu profund regret și solidaritate, primar Dinu Nicolae Florin”. După postarea primarului, sute
Image Description

09:47

Mașină RĂSTURNATĂ la intersecția străzilor Unirii și Zorelelor, în urma unui accident cu trei autoturisme implicate

Potrivit reprezentanților ISU Dobrogea, un accident rutier a avut loc între trei autoturisme. Una dintre acestea s-a răsturnat. La fața locului intervin o autospecială de stingere și două ambulanțe SMURD. Vom reveni.
Image Description

Recente din Romania

-
-

11:14

- Timis - Un tânăr cu tetrapareză a reușit să meargă din nou, cu ajutorul medicilor de la Casa Austria

Dr. Leuce Sebastian, medic specialist neurochirurg din cadrul Casei Austria – SCJUPBT, a intervenit rapid și precis, reușind o operație dificilă, dar salvatoare. Ulterior, în secția de Terapie Intensivă, echipa medicală s-a ocupat de îngrijirea lui. Valentin a reușit, doar câteva luni mai târziu, să meargă și are o recuperare care merge bine. „Le mulțumesc din inimă tuturor celor care m-au salvat și m-au susținut! Domnului doctor Leuce, echipei de
Image Description

11:12

- Cluj - O stradă din Cluj-Napoca, lăsată în întuneric! Iluminatul public a devenit o raritate: „Circulăm cu lanternele de la telefon”

De câteva luni, locuitorii de pe strada Pandurilor din Mănăștur se plâng că iluminatul public lipsește complet și sunt nevoiți să se descurce, seară de seară, cu lanternele de pe telefon pentru a circula în siguranță. „Bună seara, deja de câteva luni ne confruntăm cu o problemă care a ajuns tot mai neplăcută, pe strada Pandurilor numerele 8, 10 și 12 nu mai avem DELOC iluminat public. După ora 22:00
Image Description

11:09

- Cluj - INTERVIU. Clujeanul acuzat că a agresat o mămică în Parcul Rozelor: „Fiul meu urla la telefon că îl urmărește. L-a trântit/ 3 bărbați au luat-o de pe mine”

În contextul scandalului care a revoltat Clujul, bărbatul susține că reacția sa a fost una de apărare, după ce femeia în cauză ar fi agresat în prealabil doi minori, printre care și fiul său. El susține că situația a degenerat într-un conflict fizic, dar susține că a fost nevoit să intervină pentru a-și proteja copilul și pe el însuși. Redăm mai jos ce a povestit pentru Știri de Cluj: Reporter
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
constanta WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul constanta
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete