România a fost retrogradată de la „democraţie deficitară” la cea de „regim hibrid”, penultima categorie din cele patru cu care operează The Economist în Indexul său global al democraţiilor pe care îl întocmeşte anual. Motivul îl constituie anularea alegerilor prezidenţiale. Cu un scor de 5,99 de puncte, România este pe locul 72 în lume şi pe ultimul loc în Uniunea Europeană, fiind depăşită de Ungaria şi Bulgaria, dar şi de Republica Moldova, care este înaintea României, pe locul 71. Din Europa de Est, singura ţară cu punctaj mai prost decât România este Bosnia şi Herţegovina, plasată pe locul 88, scrie News.ro. „România a fost retrogradată după ce acuzaţiile de interferenţă rusă, tactici ilegale pe reţelele sociale şi încălcări ale finanţării campaniei au determinat Curtea Constituţională să anuleze alegerile prezidenţiale şi să solicite un nou scrutin”, explică The Economist. În clasamentul său, întocmit după cel mai amplu an electoral din istorie, în care aproape jumătate din populaţia globului a fost chemată la urne, sunt cuprinse 167 de ţări. Aproximativ 1,65 miliarde de voturi au fost exprimate în peste 70 de ţări în 2024. Cu toate acestea, deşi numărul de alegeri democratice desfăşurate într-un singur an nu a fost niciodată mai mare, anul 2024 a adus şi mari provocări. Conform celui mai recent index al democraţiei publicat joi de EIU (Economist Intelligence Unit), democraţia globală se află într-o situaţie mai proastă decât în orice alt moment din istoria de aproape două decenii a acestui clasament, scrie The Economist. Din 2006, EIU a evaluat 167 de ţări şi teritorii pe o scară de la zero la zece, pe baza a cinci criterii: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. Ţările sunt apoi grupate în patru categorii: „democraţii depline”, „democraţii defectuoase”, „regimuri hibride” şi „regimuri autoritare”. Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81. O urmează Noua Zeelandă şi Suedia. Afganistanul este cea mai slab clasată ţară începând din 2021, având doar 0,25 puncte. Cea mai mare schimbare de poziţionare a venit din partea Bangladeshului, care a coborât cu 25 de locuri. Media globală a scorului democraţiei a scăzut la un nou minim record, de 5,17, de la un maxim de 5,55 în 2015, notează The Economist. Doar 6,6% din populaţia lumii trăieşte în prezent într-o democraţie deplină, în scădere de la 12,5% în urmă cu zece ani. De asemenea, o mare parte din populaţia lumii - în prezent, doi din cinci oameni - trăieşte sub un regim autoritar. În ciuda promisiunii unei extravaganţe electorale globale în 2024, unele dintre buletinele de vot au fost o farsă. Ziua scrutinului din Pakistan, de exemplu, a fost marcată de violenţe. Cel mai popular politician, Imran Khan, ale cărui acreditări democratice sunt discutabile, a fost încarcerat cu puţin timp înainte de desfăşurarea alegerilor. Scorul ţării a scăzut de la 3,25 în 2023 la 2,84. În Rusia, un alt simulacru de alegeri i-a oferit lui Vladimir Putin un al cincilea mandat de preşedinte - ţara a obţinut doar două puncte în clasament. În alte ţări, inclusiv Burkina Faso, Mali şi Qatar, alegerile au fost anulate complet. Chiar şi Europa - unde se află nouă dintre primele zece ţări din clasament - a înregistrat unele scăderi notabile. Franţa a fost retrogradată de la o democraţie deplină la una deficitară. Acest lucru reflectă în principal o deteriorare a scorului său de încredere în guvernare, după ce alegerile anticipate din iunie convocate de preşedintele Emmanuel Macron nu au reuşit să asigure o majoritate legislativă pentru niciun partid sau bloc. De asemenea, patru prim-miniştri diferiţi în cursul anului nu au contribuit prea mult la insuflarea încrederii, precizează The Economist. În Asia, Coreea de Sud a ieşit şi ea din categoria democraţiilor depline după ce preşedintele Yoon Suk Yeol a declarat - apoi a revocat în grabă - legea marţială, aruncând ţara în criză. America a rămas o democraţie imperfectă, schimbându-se doar uşor faţă de poziţia sa din 2023. Dar s-ar putea confrunta cu probleme mai mari în acest an: prima lună a celui de-al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump a pus deja la îndoială independenţa politică a administraţiei publice şi a adus o avalanşă de ordine executive cu autoritate juridică îndoielnică, notează The Economist. Victoria dlui Trump în 2024 a fost parte a unei reacţii globale mai ample împotriva preşedinţilor în funcţie. Următorul test pentru democraţia globală în 2025 va fi modul în care aceşti lideri nou aleşi vor alege să guverneze, punctează publicaţia de la Londra.