Un nou studiu arată că analfabetismul funcțional este o problemă majoră în România
Update cu 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Un nou studiu arată că analfabetismul funcțional este o problemă majoră în România
Un nou raport al Ministerului Educației subliniază că mitul „scolii de pe vremuri”, când se credea că elevii învățau mai bine, nu mai este valabil. Potrivit analizei publicate la solicitarea EduPedu, analfabetismul funcțional este prevalent în rândul românilor cu vârsta de peste 50 de ani.
Studiul arată că aproape patru din zece adulți se află în zona analfabetismului funcțional sau riscă să devină analfabeți funcționali în ceea ce privește două competențe esențiale: citirea și matematică. „Cred că toate au fost despre memorat, nu despre gândire critică”, observează unii români intervievați.
Mihai Valusescu, jurnalist la Digi24, menționează că în grupul de vârstă 50-64 de ani, iar cel mai mare procent de analfabetism funcțional se regăsește acolo, în contrast cu persoanele mai tinere, între 15-34 de ani, care au o pondere mai mică. Peste 20% din adulții de peste 50 de ani nu reușesc să atingă nivelul minim de înțelegere în matematică și limba română.
Carmen Dragoescu, profesoară de matematică, subliniază importanța adaptării metodei de predare: „Provocarea este captarea atenției. Trebuie să știm să ne adaptăm, să devenim un pic mai moderni.”
Cristina Evrici, profesoară de limba și literatura română, adaugă că „e important să citească, deoarece nu poți să te aștepți să ai un limbaj foarte bineformat doar după clasa a VIII-a, el se dezvoltă în timp!”
Analiza arată că interesul scăzut pentru educație se resimte și în rândul tinerilor. O elevă afirmă: „Am impresia că dezinteresul este destul de mare în rândul colegilor mei. S-a ajuns la concluzia că nu ai neapărat nevoie de școală pentru a reuși în viață.”
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „în zona învățământului liceal suntem în epoca de piatră, nici măcar în Evul Mediu”. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 4.000 de persoane.
Această analiză ridică semne serioase de întrebare asupra eficienței actualei metode de predare în România și asupra pregătirii elevilor pentru provocările viitoare.
