Ca atare, Judecătoria Constanța a trimis dosarul procurorului de caz în vederea continuării urmăririi penale. Decizia primei instanțe a fost contestată la Curtea de Apel Constanța. Șoferul este acuzat că, la data de 28 august 2024, în jurul orei 03:40, a condus un autoturism, pe strada Sudului, în apropierea porții de acces nr.5 din Portul Constanța, drum public, sub influența băuturilor alcoolice având o îmbibaţie alcoolică de 2,29 %0 alcool pur în sânge, la ora 05.08, respectiv 1.86%0 alcool pur în sânge, la ora 06:08. La finele lunii trecute, Judecătoria Constanța a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța întrucât soluţia la care s-a ajuns este „nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii şi periculozitatea inculpatului şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale“. Solutia pe scurt: În temeiul art.485 alin.1 lit.b Cod proc.pen., respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei din data de 29.11.2024, întocmit în dosarul penal nr. 5333/210/P/2024 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța întrucât soluţia la care s-a ajuns este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii şi periculozitatea inculpatului şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. În temeiul art. 275 alin. (3) C.pr.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. În motivarea deciziei, Judecătoria Constanța reține, printre altele, că inculpatul fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, cu un nivel ridicat al alcoolemiei (2,29 %0 alcool pur în sânge, la ora 05.08, respectiv 1.86%0 alcool pur în sânge la ora 06:08), a întors pe linia continuă, reprezentând pericol major pentru ceilalţi participanţi la traficul rutier. Periculozitatea inculpatului este sporită, spun judecătorii, prin aceea că, după ce instanţa a fost sesizată cu prezentul acord de recunoaştere a vinovăţiei, împotriva inculpatului a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei alte infracţiuni de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, inculpatul fiind în prezent sub măsura arestului la domiciliu. „Instanţa observă perseverenţa inculpatului în săvârşirea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice şi sfidarea profundă a normelor de convieţuire socială cu punerea în pericol a vieţii celorlalţi participanţi la traficul rutier, împrejurări ce conturează instanţei convingerea că pedeapsa de 1 an închisoare este nejustificat de blândă“, potrivit Judecătoriei Constanța. Judecătoria a mai avut în vedere periculozitatea relevată de săvârşirea mai multor infracţiuni de aceeaşi natură, fără teama unor consecinţe penale severe impune aplicarea unei pedepse principale mai aspre. Totodată, nu se justifică, mai susțin magistrații de la Judecătoria Constanța, numărul minim prevăzut de lege de 60 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii, impunându-se aplicarea numărului maxim de zile de muncă în folosul comunităţii prevăzut de lege pentru ca inculpatul să înţeleagă pe deplin importanţa respectării normelor de reglementare a traficului rutier. „Față de aceste considerente, apreciind cuantumul pedepsei principale cu privire la care s-a ajuns în acord între procuror şi inculpat ca fiind nejustificat de blând pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate, precum şi insuficienţa numărului de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii“, Judecătoria Constanța a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa cu inculpatul şi a trimis dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. Așa cum arătam și mai sus, decizia Judecătoriei Constanţa nu este una definitivă. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și Vameși, comisionari și intermediari: cine sunt cei ȘAPTE condamnați în dosarul DNA care a cutremurat Portul Agigea! Judecătorii au confiscat o avere