Premierul a atras atenția asupra numărului mare de sporuri existente în prezent în administrația publică și a menționat că unele dintre acestea au fost abuzate de-a lungul anilor. A dat ca exemplu așa-numitul „spor de antenă”, care se acordă unor angajați doar pentru simplul fapt că lucrează în fața unui calculator, făcând o comparație cu angajații din sectorul privat, care nu beneficiază de astfel de avantaje. În aceeași direcție, Bolojan a vorbit și despre sporul pentru fonduri europene, un stimulent care poate majora salariile cu până la 50%. Deși acest bonus este condiționat teoretic de ore lucrate efectiv în implementarea proiectelor, premierul a semnalat că există cazuri în care fondurile se pierd, orele nu sunt efectuate, dar sunt totuși raportate ca fiind lucrate, ceea ce indică un abuz în sistem. Răspunzând unei întrebări venite din partea presei, prim-ministrul a mai declarat că în multe instituții s-a exagerat nu doar în privința inventării unor sporuri, ci și în ceea ce privește extinderea excesivă a aparatului bugetar. Potrivit acestuia, s-a demonstrat în repetate rânduri că activitatea poate fi desfășurată eficient și cu un număr mai redus de angajați. În acest context, premierul a precizat că va fi necesară o analiză detaliată a fiecărei instituții, de la primării comunale până la nivelul central al Guvernului. A oferit și un exemplu personal, afirmând că un prim-ministru nu ar trebui să aibă 16 consilieri, ci un număr mai redus, în jur de 9–11, pentru a arăta responsabilitate și respect față de cetățeni. De asemenea, a sugerat că și cabinetele demnitarilor ar trebui restrânse în mod similar. Ilie Bolojan a concluzionat că, în lipsa unor criterii reale de performanță, sistemul riscă să rămână ineficient. O reformă axată pe merit și eficiență ar putea aduce schimbări semnificative în modul de funcționare a instituțiilor publice, a adăugat acesta.