Lasatul Secului: Pregătiri pentru începutul Postului Mare
Astăzi, are loc tradiționalul Lasat al Secului, o zi importantă care marchează sfârșitul consumului de alimente de origine animală, precum pește, lapte, ouă și brânză. Aceasta este ultima ocazie pentru credincioși de a se pregăti pentru perioada de post, respectând astfel o tradiție adânc înrădăcinată în cultura românească. Conform ziarulamprenta.ro, această zi simbolizează nu doar o pregătire fizică, ci și una spirituală, în care se renunță la anumite obiceiuri alimentare pentru a permite o curățire sufletească.
Începând cu 3 martie, se dă startul efectiv al Postului Sfintelor Paști, o perioadă în care se intensifică rugăciunea și pocăința. În această zi, nu se oficiază Liturghia, fiind cunoscută ca o zi "aliturgică". Este un moment dedicat reflexiei spirituale și reconectării la credință.
Prima zi după Lasatul Secului este cunoscută în tradiția populară ca "Lunea Curată". Oamenii își dedicau această zi curățeniei și pregătirii gospodăriei pentru postul care urma. Femeile aveau obiceiul de a spăla vasele ritualice și de a le depozita în pod, simbolizând renunțarea la plăcerile lumești. Un ritual interesant implica aruncarea firimiturilor pentru păsări, iar un membru al familiei recita: "Veniti pasari sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind postul".
Martea Stramba, sau "Spolocania", urmează după Lasatul Secului și se caracterizează prin tradiții aparte, cum ar fi consumul de rachiu fiert cu piper pentru a proteja culturile de cânepă. În această zi, se consumă doar pâine nedospită și varză acră, considerate alimente purificatoare.
De asemenea, prima sâmbătă din Postul Mare este dedicată sărbătorii Sfântului Toader, simbolic asociat cu venirea primăverii și protecția celor care respectă postul. Această zi marchează sfârșitul petrecerilor de iarnă, iar oamenii se pregătesc pentru muncile de primăvară.
Activitățile din gospodării în această perioadă sunt concentrate pe pregătirea pentru marele praznic pascal. Femeile se ocupă de tors, țesut și croitorie, realizând haine speciale pentru sărbătoare. La mijlocul postului, gospodinele își fac socoteala ouălor și a cantității de cânepă, evaluând timpul disponibil până la Joia Mare.
În concluzie, Postul Paștelui nu reprezintă doar o perioadă de abstinență alimentară, ci și un moment de curățire spirituală și de reconectare cu tradițiile strămoșești. Aceste obiceiuri, complexe și simbolice, reflectă interconexiunea dintre religie, natură și viața cotidiană.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
