Update 17 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Într-un eveniment desfășurat la Curtea Artiștilor din Zalău, arhitecta Mădălina Suciu a prezentat o propunere de transformare a unei foste mori industriale în viitorul centru cultural al orașului. Proiectul face parte din inițiativa Asociației Pro Teatru, co-finanțată de Administrația Fondului Cultural Național, și a fost însoțit de o dezbatere dedicată nevoii de spații culturale vii pentru comunitate.
Moara cu Imagini a fost transformată, pentru o seară, într-un spațiu care a reunit arhitectură, artă și comunitate, într-un cadru animat de muzica lui Corbu. Arhitecta Mădălina Suciu a prezentat rezultatele rezidenței sale de două săptămâni în Zalău, propunând un concept ce păstrează identitatea industrială a clădirii, dar o transformă într-un sediu cultural cu funcțiuni diverse. Aceasta a subliniat că „mi-am dorit ca oamenii, atunci când vin aici, să simtă că se întâmplă ceva legat de artă și cultură, dar fără să pierdem caracterul industrial al clădirii”.
Conceptul arhitectural utilizat combină cărămida cu metalul și include spații interioare flexibile, luminoase, potrivite pentru evenimente culturale precum spectacole, expoziții sau întâlniri educaționale. Exteriorul clădirii devine totodată o extensie naturală a proiectului, oferind posibilitatea desfășurării de instalații artistice și activități în aer liber.
Vernisajul proiectului a fost urmat de o dezbatere intitulată „Cum ne dorim să arate un viitor Centru Cultural al Zalăului”, unde artiști, organizatori și locuitori au discutat intens despre importanța unor spații destinate culturii și tineretului. Președintele Asociației Pro Teatru, Darius Prodan, a explicat că inițiativa „Moara Artiștilor – de la spațiu industrial la centru cultural” reprezintă o viziune pe termen lung, finanțată de Administrația Fondului Cultural Național și premiată de UNITER.
Proiectul integrează multiple componente, printre care 18 spectacole de teatru, concerte, ateliere și o pictură murală de peste 500 de metri pătrați. Darius Prodan a afirmat despre propunerile arhitectei că „multe dintre ideile ei sunt exact lucruri pe care le aveam deja în minte” și s-a arătat convins că acestea vor prinde viață în următorii ani.
Proiectul propune realizarea unor spații distincte și complementare, incluzând o bibliotecă, un hub educativ, skatepark, teren de baschet, o galerie de artă, sală de spectacole, sală de conferințe și studio de înregistrări, toate integrate într-un ansamblu unitar. Acest centru cultural are în vedere în special tinerii, creând un mediu deschis și dinamic destinat dezvoltării comunității.
O clădire nouă va completa moara, oferind o cafenea cu terase conectată la skatepark, menită să fie un punct de socializare permanent al zonelor active din proiect. Astfel, fosta moară industrială începe să fie privită nu doar ca o relicvă, ci ca un nucleu al vieții culturale și sociale de mâine la Zalău.
Un bărbat de 59 de ani a fost găsit carbonizat în urma unui incendiu izbucnit într-o cameră locuibilă. Pompierii au intervenit rapid și au lichidat focul în jurul orei 00:12, salvând mai multe animale din apropiere, potrivit informațiilor furnizate.
Autoritățile sau sursele oficiale au anunțat că vor reveni cu mai multe informații. Momentan, datele disponibile sunt limitate, însă publicul va fi ținut la curent cu evoluțiile, potrivit declarațiilor transmise.
Legea Nordis introduce plafoane clare pentru avansurile pe care dezvoltatorii le pot încasa înainte de finalizarea proiectelor, corelând plățile cu progresul fizic al lucrărilor. Proiectul Delfin Park din Constanța, dezvoltat pe fosta bază RATC, respectă această legislație, fiind conceput cu o finanțare mixtă și etapizare clară, potrivit unui comunicat remis de dezvoltatori și analizelor publice ale Planului Urbanistic Zonal.
Alina Gorghiu a inițiat un proiect de lege în Parlament care vizează modificarea Codului Penal pentru ca infracțiunea de abandon de familie să fie urmărită din oficiu, fără a mai depinde de o plângere prealabilă, potrivit unei postări publice. Aceasta susține că neplata intenționată a pensiei de întreținere reprezintă o formă gravă de violență economică ce afectează în special copiii și părinții care au grijă de aceștia.