În speță, este vorba despre o suprafață totală de 329.697 mp despre care judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au spus că reprezintă faleza litoralului românesc, obligând, totodată, Comuna Tuzla prin Primar să lase suprafața „în deplină posesie și proprietate“ Statului Român, în calitate de proprietar, și Apelor Române, în calitate de administrator al plajelor și falezelor. Decizia Curții de Apel din Constanța a venit după ce, în primă instanță, judecătorii de la Tribunalul Constanța hotărâseră să respingă acțiunea în revendicare formulată de Apele Române pentru plaja Tuzla, apreciind că instituția „nu şi-a dovedit calitatea procesuală activă din perspectiva fondului dreptului evocat, întrucât nu a fost în măsură să prezinte documentaţia cerută prin lege pentru confirmarea apartenenţei bunurilor revendicate la domeniul public al statului“. Cu alte cuvinte, acțiunea fusese respinsă pentru că ANAR-Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral nu ar fi prezentat documentele ce ar fi confirmat apartenența bunurilor revendicate (plaja și faleza) la domeniul public al statului. Totuși, această hotărâre a fost casată de Curtea de Apel Constanța, așa cum precizam mai sus, instanță care a obligat Primăria Tuzla să lase suprafața în proprietatea statului și în administrarea Apelor Române. Procesul continuă, însă, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, instanța supremă, unde Primăria Tuzla a atacat în recurs decizia care o obligă să lase faleza în proprietatea Statului Român. Discuțiile se poartă într-un dosar deschis de Apele Române în urmă cu zece ani, având indicativul 6059/118/2015, caz recent înregistrat pe rolul Secției I Civile a Curții Supreme, în urma recursului declarat de Primăria Tuzla. În proces, a cerut să intervină și Asociația Albatrosul Tuzla, revendicând, la rândul său, o parte din terenul cerut înapoi de Apele Române, însă solicitarea asociației a fost respinsă de instanță. Dosarul este nou înregistrat pe rolul instanței, astfel că se află în procedura de filtru, urmând apoi să fie repartizat aleatoriu unui complet de judecată, pentru a se stabili data primei înfățișări în judecarea recursului. Hotărârea pe care o vor lua în cauză judecătorii de la Curtea Supremă privind plaja și faleza Tuzla va fi definitivă. În cererea de chemare în judecare citată în Hotărârea 3599/2024 a Tribunalului Constanța se arată că ANAR-ABADL a solicitat „restituirea imobilului teren-plaja litoralului românesc în suprafaţă de 537.253 mp, situată în Comuna Tuzla, jud. Constanța, în patrimoniul public al Statului Român şi în administrarea ANAR-ABADL“. De asemenea, s-a solicitat şi „rectificarea corespunzătoare a cărţilor funciare aferente numerelor cadastrale menţionate în cuprinsul cererii, în sensul radierii menţiunilor cu privire la dreptul de proprietate înscris în favoarea Comunei Tuzla asupra terenului în suprafaţă de 537253 mp“. În anul 2020, la mijlocul procesului desfășurat în primă instanță, judecătorii le-au cerut experților să identifice ce suprafață din cea revendicată de Apele Române se află în limitele UAT Tuzla și ce suărafață se află pe raza UAT Eforie. Așa cum am precizat anterior, acțiunea în revendiccare vizând plaja și faleza Tuzla a fost respinsă în primă instanță de Tribunalul Constanța, judecătorii Secției I Civile apreciind că nu s-ar fi prezentat documentația solicitată de legislația în vigoare. Iată minuta Hotărârii 3599/2024 a Tribunalului Constanța: „Dispune darea în debit a reclamantei (nr., Apele Române) cu suma de 15.000 lei reprezentând diferenţă onorariu expert cuvenit expertului Grădinaru Aliona. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâţii Comuna Tuzla prin Primar şi Consiliul Local Tuzla. Respinge cererea formulată de reclamanta Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, în contradictoriu cu pârâţii Comuna Tuzla prin Primar, Consiliul Local Tuzla şi intervenientul Statul Român prin Ministerul de Finanțe, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respinge ca nefondată cererea de intevenţie formulată de Asociaţia Albatrosul Tuzla. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată azi, 07.11.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Hotarâre 3599/2024 07.11.2024“ Așa cum am arătat mai sus, hotărârea primei instanțe a fost însă casată de judecătorii Curții de Apel Constanța, Secția I Civilă, care au admis Apelul declarat de Apele Române. Iată minuta Hotărârii 97/2025, prin care Primăria Tuzla a fost obligată să lase suprafața de faleză în proprietatea Statului Român, minuta fiindu-i adăugată ulterior o Încheiere prin care s-a îndreptate o eroare materială vizând suprafața, după cum vom arăta mai jos: „Admite apelul declarat de apelanta reclamantă ANAR ABADL şi apelantul intervenient Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice. Anulează în parte sentinţa apelată şi, rejudecând, dispune: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active. Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pe pârâta Comuna Tuzla prin Primar lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei şi intervenientului imobilul – teren în suprafaţă de 337.753 mp, reprezentând faleză, identificat prin raportul de expertiză judiciară efectuat de expert **** şi reprezentat grafic în planul de situaţie anexa 3 la raport, planşele 1,2,3,4,5. Respinge cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Tuzla, ca nefondată. Menţine dispoziţiile sentinţei apelate referitoare la plata diferenţei de onorariu de expertiză şi la respingerea cererii de intervenţie formulată de Asociaţia Albatrosul Tuzla. Respinge apelul declarat de apelanta intervenientă Asociaţia Albatrosul Tuzla, ca nefondat. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Constanţa. Pronunţată astăzi, 02.04.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. Document: Hotarâre 97/2025 02.04.2025“ Iată minuta Încheierii din 23 iunie 2025, prin care a fost consemnată suprafața corectă a falezei din Tuzla: „Admite sesizarea din oficiu privind îndreptarea erorii materiale. Dispune îndreptarea erorii materiale din dispozitivul deciziei civile nr.97/02.04.2025 cu privire la suprafaţa de teren revendicată, în sensul că se va menţiona corect «Obligă pe pârâta Comuna Tuzla prin Primar să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei şi intervenientului imobilul – teren în suprafaţă de 329.697 mp, reprezentând faleză, identificat prin raportul de expertiză judiciară efectuat de expert *** şi reprezentat grafic în planul de situaţie anexa 3 la raport, planşele 1,2,3,4,5» în loc de «Obligă pe pârâta Comuna Tuzla prin Primar lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei şi intervenientului imobilul – teren în suprafaţă de 337.753 mp, reprezentând faleză, identificat prin raportul de expertiză judiciară efectuat de expert ***şi reprezentat grafic în planul de situaţie anexa 3 la raport, planşele 1,2,3,4,5», cum eronat s-a consemnat. Îndreptarea se va face pe toate exemplarele deciziei. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Constanța. Pronunţată astăzi, 23.06.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. Document: Încheiere – îndreptare eroare materială 23.06.2025“ În motivarea Hotărârii 97/2025, prin care Primăria Tuzla a fost obligată să lase faleza în proprietatea Statului Român, judecătorii de la Curtea de Apel au spus printre altele că „din textele citate (nr., inclusiv Constituția României) se desprinde concluzia că faleza mării este inclusă, potrivit legii, între bunurile ce aparţin domeniului public al statului“. Judecătorii au spus că „prima instanţă a reţinut lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, motivat de absenţa identificării bunului ca aparţinând domeniului public şi a documentaţiei care să ateste această apartenenţă“. „Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că actul juridic prin care un bun este inventariat ca făcând parte din domeniul public al statului nu dovedeşte dreptul de proprietate publică al acestuia, după cum din nicio dispoziţie a legii nu rezultă că actul administrativ prin care a fost aprobat inventarul bunurilor proprietatea publică ar constitui titlu de proprietate“, a spus Curtea de Apel. „Astfel, nici statul, nici unităţile administrativ-teritoriale nu au dobândit un drept de proprietate prin simplul fapt al inventarierii unor bunuri ca făcând parte din domeniul lor public sau privat. Dimpotrivă, dreptul de proprietate publică s-a putut dobândi fie prin lege, fie printr-una dintre celelalte modalităţi prevăzute de lege“, au explicat judecătorii legat de faleza Tuzla. „În cazul de faţă, pornind de la premisa că textele de lege mai sus citate declară faleza mării ca aparţinând domeniului public al statului, în soluţionarea acţiunii în revendicare instanţa are a verifica dacă, în concret, bunul revendicat constituie sau nu faleză a mării“, a spus Curtea de Apel. Conform instanței de apel „în mod evident, inventarierea bunului şi întocmirea documentaţiei cadastrale specifice ar constitui o veritabilă dovadă de suprapunere dintre situaţia de fapt şi cea de drept, în sensul că dreptului de proprietate publică, consfinţit prin lege, îi corespunde un obiect material precis şi bine determinat, ce aparţine categoriei declarate de interes public prin lege“. Judecătorii au spus astfel că „în cauză, în etapa fondului a fost realizat un raport de expertiză în specialitatea «Geodezie», ale cărui concluzii au fost în sensul că «Arealul de interes, aşa cum el este prezentat în raportul de expertiză topografică, are caracterul unei zone cu faleze marine (…)». De asemenea, în cuprinsul raportului, expertul ####### #######-###### a analizat porţiunea de teren expertizată pe segmente şi a indicat, în referire la fiecare segment, porţiunile ce reprezintă faleză şi zonă de protecţie a acesteia“. Instanța a mai arătat că „în raportul de expertiză depus de noul expert topograf, suprafaţa de teren revendicată a fost stabilită ca având 337.753 mp din totalul de 537.253 mp pretinşi prin cererea de chemare în judecată, argumentând că diferenţa provine din faptul că reclamanta a inclus în totalul de 537.253 mp de mai multe ori aceleaşi suprafeţe de teren (eroare generată probabil de schimbarea numerotării cadastrale în timp)“. „Prin urmare, faţă de toate considerentele expuse, Curtea apreciază că motivul de apel analizat este întemeiat, iar probele administrate dovedesc apartenenţa bunurilor la domeniul public, ceea ce imprimă acestora şi regimul juridic specific, respectiv caracteristicile de a fi inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile, astfel încât ele nu puteau face obiect al inventarierii în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale“, au conchis judecătorii legat de acțiunea în revendicare vizând faleza Tuzla. Acum, însă, rămâne de văzut ce va decide Curtea Supremă. Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, Portalul Curții Supreme Sursa foto (cu rol ilustrativ): Google Maps Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: Noi amănunte despre verificările de pe plaja Tuzla: Care sunt societățile puricate de instituțiile statului și neregulile constatate Horia Constantinescu, reclamație la Garda de Mediu: Vile în toată regula, pe taluzul plajei Tuzla