Inedita expoziție marchează șapte decenii de activitate subacvatică autonomă în România și aduce în fața publicului vizitator istoria scafandreriei române, evoluția arheologiei subacvatice, dar și poveștile primilor pasionați din domeniu, printre care se impune să fie menționați comandorul Constantin Scarlat, regizorul Sergiu Nicolaescu, operator imagine Ramiro Angelescu și inginerul electronist Andrei Ionescu. O secțiune aparte este dedicată realizărilor pionierelor scafandreriei feminine române, Gabriela Olaru, Luiza Ștefănescu, Mariana Opreanu și Luminița Camburu. Poveștile de viață ale celor care au făcut istorie în domeniul scafandreriei sunt reliefate și completate de aproximativ 100 de exponate: echipamente de scufundare originale, dintre care menționăm costume, măști, detentoare, batimetre, harpoane pentru pescuit subacvatic, aparate foto. Alături de acestea, vizitatorii pot studia fotografii de arhivă și documente, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului larg. „Este o mare bucurie pentru noi că am reușit să realizăm această expoziție, care reunește participarea mai multor instituții de pe plan cultural-educativ din Constanța, dar și colaborarea mai multor prieteni ai instituției noastre. Puțini știu că în anii 1968 – 1969 s-a pus problema inițierii primelor cercetări arheologice subacvatice în România. Dintr-un document realizat de Vasile Canarache, primul director al muzeului, la 10 septembrie 1969, aflăm că propunea «valorificarea muzeistică a bogăției subacvatice de pe litoralul românesc al Mării Negre». Acesta își dorea foarte mult să se realizeze o colaborare între Muzeul de Arheologie al Dobrogei, Acvariu și Secția Căi Navigabile din cadrul NAVROM Constanța, pentru «semnalarea fragmentelor de factură arhitectonică, de marmură sau calcar, de către scafandrii autonomi, în porțiunea dintre Cazinou și digul modern». Expoziția, pe care o vernisăm astăzi și care va rămâne deschisă publicului pentru aproape trei luni, este inedită, căci aduce în atenția vizitatorilor nu doar arheologia subacvatică, ci și istoria scafandreriei civile. Mulți dintre cei care au fost implicați, de-a lungul timpului, în a pune bazele acestui domeniu și în dezvoltarea lui, și îi menționez aici pe comandor Constantin Scarlat și pe regizorul Sergiu Nicolaescu, o făceau din pasiune. Noi aducem în atenția publicului poveștile acestor oamenii, unii dintre ei chiar urmăriți de Securitate, alții având povești interesante, cum ar fi primele femei scafandru”, a declarat dr. Delia Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. „Când a venit Florin Chiriac, un prieten al Muzeului Național al Marinei Române, cu propunerea realizării acestei expoziții, ne-am bucurat foarte tare. E drept, instituția noastră este închisă în prezent, pentru reabilitare, dar acest fapt nu ne-a oprit. Am discutat cu partenerii noștri culturali, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, fără de care nu s-ar fi realizat expoziția, și ne bucurăm că s-a găsit această variantă”, a afirmat Andreea Croitoru, șef Secție Istoria Marinei din cadrul Muzeului Național al Marinei Române. Prezent la vernisaj, cercetătorul Silviu Moldovan, directorul Direcției Cercetare, Expoziții și Publicații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a făcut referire la informațiile care se regăsesc în documentele Securității cu privire la „părintele” scafandreriei române, Constantin Scarlat. „Este foarte interesant ceea ce am descoperit, căci în documentele studiate se arată greutățile și entuziasmul pe care le avea Constantin Scarlat. A fost anchetat de Securitate, căci a existat o suspiciune de spionaj, dar până la urmă s-a dovedit că era neîntemeiată. Dar cu ajutorul acestor documente aflăm mai multe despre preocupările lui, despre pasiunea pe care o manifesta, inclusiv despre faptul că își cheltuia aproape 50% din soldă pe echipamente. De altfel, costumul de scafandru este, la un moment dat, personaj central al dosarului, ridicându-se problema de unde a fost achiziționat”, a punctat Silviu Moldovan. Producătorul tv Florin Chiriac, pasionat de scafandrerie și, de altfel, cel care a luat inițiativa realizării expoziției, a ținut să sublinieze că prin eforturile depuse de colaboratorii săi, în prezent există exponate strânse „cât pentru a deschide un muzeu”. „Până în momentul de față nu s-a mai realizat o expoziție de asemenea amploare despre scafandrii români. Sunt foarte multe materiale, se lucrează din 1955, de atunci începe scufundarea autonomă de tip Cousteau-Gagnan, cu aparate cu aer comprimat. Acest sistem exista din 1949, dar în România a ajuns în 1955, la Studiourile Buftea, unde a fost adus la inițiativa lui Sergiu Nicolaescu. De altfel, toate aceste informații le pot afla vizitatorii în cadrul expoziției. Țin să mulțumesc Consiliului Județean Constanța, Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeului Național al Marinei Române, cât și Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, fără sprijinul cărora nu ne-am fi aflat aici”, a precizat Florin Chiriac. La vernisaj au fost prezenți, de asemenea, Dan Scarlat, fiul legendarului Constantin Scarlat, Robert Angelescu, fiul lui Ramiro Angelescu, un alt temerar consacrat în domeniu, și Răzvan Spiridon, pasionați scafandri brevetați. Expoziția se bucură și de sprijinul unor parteneri și sponsori din mediul privat, respectiv: Constanța Port Bussines Association, Liga Navală Română, Lida Print, Black Sea Diving School, Red Crane Aquarium și Center for Life România. Publicul interesat poate vizita expoziția în foaierul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța până pe 14 noiembrie 2025, accesul fiind inclus în prețul de bază al Delfinarului. Sursă foto: Facebook.com Citește și: Muzeul de Artă Constanța și Muzeul Ion Jalea devin gazdele dialogului intercultural România – Franța – Coreea