Cutremurul din 1977: Impactul devastator asupra României și pregătirea pentru riscurile seismice
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu

Cutremurul din 1977: Impactul devastator asupra României și pregătirea pentru riscurile seismice
Cutremurul din 4 martie 1977 a avut efecte devastatoare asupra României, cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Dezastrul a dus la pierderea a peste 1.500 de vieți și a rănit peste 11.300 de persoane. Aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse, iar Capitala a fost grav afectată într-un interval de 56 de secunde, devenind un peisaj de ruine. Epicentrul cutremurului s-a aflat în zona Vrancea, la o adâncime de 100 km, iar unda de șoc s-a resimțit chiar și în statele vecine, precum Bulgaria.
Potrivit Digi24, la aproape 48 de ani de la acea tragedie, România continuă să fie o țară cu un potențial seismic ridicat. Matei Sumbasacu, inginer constructor, a discutat despre riscurile seismice și despre pregătirea clădirilor din țară în caz de cutremur. „Riscul seismic este influențat de hazard și vulnerabilitate. Hazardul este un fenomen natural, pe când vulnerabilitatea se referă la pregătirea noastră pentru a face față acestor situații", a explicat expertul.
În România există patru clase de risc seismic, conform actului normativ P100-3/2019, care reflectă siguranța clădirilor în caz de cutremur. În anii 1990, mii de clădiri au fost expertizate, iar multe dintre acestea, în special din București, au fost încadrate în categorii de urgență. Însă, multe dintre aceste evaluări nu au fost revizuite după ce s-au adoptat clasele de risc seismic în 1997.
Sumbasacu a subliniat că expertiza tehnică a unei clădiri este esențială pentru a determina rezistența în cazul unui cutremur. "După fiecare cutremur, clădirile necesitând reparare sau consolidare. Este o greșeală să credem că o clădire care a supraviețuit unui cutremur este mai sigură", adaugă el. Potrivit acestuia, clădirile mai recente respectă standarde mai bune de proiectare, dar calitatea lucrărilor poate varia în funcție de perioada de construcție și resursele disponibile.
În contextul pregătirii pentru un cutremur, Sumbasacu a spus că Bucureștiul are cel mai mare nivel de risc seismic din Europa, iar gradul de pregătire este scăzut. „Multe persoane nu dețin un plan de urgență sau nu sunt informate corespunzător despre ce trebuie să facă în caz de cutremur", a menționat el, subliniind necesitatea unor măsuri prompte de pregătire și expertiză.
De asemenea, el a abordat mitul existenței construcțiilor pe sine sau pe role, precizând că, înainte de 1977, aceste tehnici nu erau folosite în România. Totuși, metoda a fost implementată recent la clădirea Primăriei București, utilizând izolatori seismici care protejează clădirea în cazul unui cutremur.
În concluzie, riscurile seismice rămân o problemă serioasă în România, iar pregătirea adecvată este crucială pentru a reduce efectele unor posibile dezastre viitoare.