Unul dintre acești tineri este David Gheorghică Istrate, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța. David Gheorghică Istrate și colegii săi, Mihai-Robert Beu și Tudor Durduman-Burtescu au elaborat o cercetare inovatoare în interfețe creier-calculator și realitate augmentată. Cea mai recentă lucrare a lor, intitulată „Boosting Cognitive Focus via Attention Types Detection using Brain-Computer Interfaces: A Pilot Study”, publicată în revista de prestigiu Applied Medical Informatics (vol. 47, nr. 2, iunie 2025). Lucrarea explorează o tehnologie EEG personalizată, combinată cu realitate augmentată (AR) și modele de învățare automată adaptate personalității utilizatorului, pentru a distinge stările de atenție eficientă de cele de distragere a atenției la adolescenți. Echipa a realizat un sistem de neurofeedback în AR care a dus la o creștere a focalizării cognitive cu până la 57% în medii virtuale, cu o acuratețe de 87% în identificarea tipurilor de atenție. De asemenea, cei trei elevi au prezentat un alt studiu inovator la prestigioasa conferință IEEE SMC 2024, organizată în Kuching, Malaezia, intitulat „Dynamic Cognitive Focus Enhancement via EEG-Based Brain-Computer Interfaces, Environmental Optimization and Personality-Adaptive Adjustment”. Acest proiect urmărește dezvoltarea unui sistem scalabil și adaptiv de BCI (Brain-Computer Interface), capabil să optimizeze în timp real mediul și să ajusteze intervențiile în funcție de personalitatea utilizatorului, pentru a îmbunătăți performanțele cognitive în contexte educaționale. Pe lângă activitatea științifică, David Gheorghică Istrate are un palmares impresionant la olimpiade și concursuri tehnologice, inclusiv: Într-un interviu acordat Ziarului Amprenta, David Gheorghică Istrate a vorbit despre pasiunea pentru știință, tehnologie și interfețe creier-computer a pornit dintr-o simplă curiozitate, explorând subiecte conexe până la dorința de a realiza lucruri inovatoare. Motivarea de a participa la olimpiade și competiții diverse vine din dorința de a înțelege interdisciplinaritatea tehnologiei și de a lega cunoștințele pentru viitor. Organizarea timpului se bazează pe prioritizarea proiectelor și concursurilor, cu o planificare atentă, lăsând timp și pentru relaxare. Ideea cercetării în BCI a apărut la un concurs de robotică, unde o cercetătoare a oferit inspirație și direcții de dezvoltare. Sistemul dezvoltat colectează non-invaziv semnale cerebrale pentru detectarea atenției și stimulează concentrarea activă, obținând rezultate promițătoare. Prezentarea la o conferință internațională IEEE a fost un moment important, confirmând sensul muncii depuse.Viitorul cercetării în România este privit optimist, cu speranța unei îmbunătățiri continue a sprijinului și resurselor. Timpul liber este petrecut cu prietenii, jocuri, filme și muzică. Modelele inspiraționale sunt oameni cu experiență care au arătat că munca și visele duc la succes. În continuare, studiile vor continua în România, considerând aceasta cea mai sigură opțiune. Pentru mine, pasiunea pentru tot ce înseamnă știință, tehnologie și interfețe creier-computer a pornit, cred, dintr-o simplă curiozitate. De exemplu, auzeam o informație interesantă despre magneți sau curent electric și începeam să caut mai multe detalii. Apoi, exploram subiecte conexe până când am decis că vreau să realizez lucruri cool, așa cum vedeam că fac oamenii din domeniu. Cred că acest proces se aplică tuturor subiectelor la care lucrez: de la o mică curiozitate am ajuns să fac mult mai mult. Sincer vorbind, în prezent, tot ce ține de domeniul tehnologiei este, într-un mod interesant, interconectat cu toate celelalte domenii, așa că, pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în spate, este necesar să cunoști cel puțin bazele fiecăruia. Prin urmare, pentru mine a fost firesc să-mi doresc să înțeleg tot ceea ce se întâmplă, știind că, pe termen mediu și lung, aceste cunoștințe se vor lega și mă vor ajuta în orice drum voi alege să urmez. Personal, consider că organizarea timpului este o problemă generală, dar, dacă ar fi să explic cum îmi gestionez eu timpul, încerc să identific exact ce trebuie să fac, ținând cont de proiectele și concursurile în care sunt implicat. Apoi, îmi împart timpul astfel încât să pot duce la bun sfârșit tot ceea ce mi-am propus. Abia după aceea îmi permit să-mi acord timp pentru activități de relaxare. Ideea de cercetare în Brain-Computer Interfaces (BCI) a apărut la un concurs de robotică. Eu aveam deja cunoștințe despre tehnologie, deoarece proiectul meu de la acel concurs integra un sistem BCI. În juriu era o doamnă care făcea cercetare în acest domeniu și mi-a povestit despre munca ei, oferindu-mi numeroase direcții de dezvoltare. După acea discuție, mi-am spus că vreau să încerc și eu, măcar pentru a explora această tehnologie ca o perspectivă de viitor. Sistemul de BCI are ca scop îmbunătățirea concentrării. Principiul de bază constă în colectarea non-invazivă a semnalelor cerebrale (adică fără a cauza vreun risc pentru sănătate) pentru a detecta nivelul de atenție, folosind diverse tehnici de preprocesare și adaptând modelele în funcție de personalitatea fiecărei persoane. Pe baza acestor rezultate, aplicăm apoi stimuli care ajută la aducerea utilizatorului într-o stare activă de concentrare. Pentru mine, prezentarea lucrării la o conferință a fost un moment important, un adevărat punct de cotitură. A fost o confirmare că toată munca depusă, toate nopțile nedormite, nu au fost în zadar, ci o etapă de formare și o dovadă că mă îndrept într-o direcție care îmi place și care este, totodată, una corectă. Personal, consider că, într-o societate a viitorului, nu foarte îndepărtată, această practică va fi prezentă. În China, de exemplu, ea este deja implementată în anumite școli și chiar ajută copiii, ceea ce mi se pare uimitor. Mi-aș dori mult să vedem această practică cât mai curând și la noi. Sincer, nu consider că o competiție este mai provocatoare decât alta, deoarece fiecare te provoacă în felul său. De exemplu, robotică îți solicită mult abilitățile inginerești, dar și pe cele sociale — trebuie să te descurci cu resursele disponibile și să improvizezi pentru a da viață unui produs realizat de tine. Totodată, este foarte important să știi să-ți promovezi și să-ți vinzi creația. În opinia mea, aceste abilități nu sunt atât de solicitate în concursurile sau olimpiadele școlare, care se axează în schimb foarte mult pe gândirea critică și abstractă, o latură mai puțin abordată în alte competiții. Pentru mine, orice pregătire începe prin definirea clară a scopului, adică ceea ce trebuie să învăț, iar apoi îmi împart timpul în mod calendaristic, pentru a mă asigura că pot acoperi fiecare etapă. Uneori e adevărat că nu reușesc să respect programul exact, dar asta nu înseamnă că nu termin; doar că trebuie să fiu mai productiv în alte zile. Sincer, sunt destul de optimist despre cercetarea în România, deoarece avem persoane inteligente și dedicate. Sper că fi din mai bine în mai bine. În timpul liber îmi place sa ma joc cu prietenii pe calculator, să mă uit la filme, să ies la plimbare, să ascult muzica, chestii pe care consider că orice adolescent de vârsta mea le face. Sincer, pe tot parcursul vieții mele am avut modele care m-au inspirat. Nu neapărat persoane publice sau celebrități, ci oameni mai în vârstă, cu experiență, care au reușit și mi-au arătat că este important să ai vise și că, fără muncă, nu poți ajunge departe. Mi-aș dori să îmi continui studiile în România, deoarece în acest moment consider că este cea mai sigură și potrivită opțiune pentru mine. Sincer, cred că sfatul pe care l-aș da este: „Cel mai greu e să începi, după care totul devine treptat mai ușor”. Știu că mereu pare că lucrurile sunt de neatins, dar credeți-mă, după ce începi, vei privi altfel ceea ce înainte părea imposibil de realizat. Sursă foto: David Gheorghică Istrate/arhivă personală Citește și: FOTO Tinerii excepționali ai Constanței: Andreea-Sabina Spătariu, fost președinte al Asociației Elevilor și absolventă a Facultății de Drept, model al implicării în educație și democrație